Note de curs:

  APLICAŢII ALE HOMEOPATIEI ÎN SARCINĂ

Dr. Ioan TELEIANU

Sumar:

·                   Atitudinea homeopatică în cazuri ce preced sarcina, în speţă cele care pot favoriza fecunditatea;

·                   Atitudinea homeopatică în afecţiuni genitale ale femeii, cu rol în sarcină şi mai ales în menţinerea sarcinii;

·                   Atitudinea homeopatică în timpul sarcinii:

·                   Homeopatia si  naşterea.

GENERALITATI

În acest domeniu al sarcinii şi lăuziei converg cele două vocaţii - cea profilactică şi cea curativă – ale homeopatiei.

Nefiind o boală ci o stare fiziologică specială, obiectivele medicului se circumscriu unor deziderate precise. Tratamentul homeopatic trebuie să urmărească:

·         favorizarea dezvoltării normale, optime, a produsului de concepţie şi naşterea unui copil armonios constituit;

·         să asigure evoluţia normală a gestaţiei, fără tulburări deranjante, evitând avortul sau naşterea  prematură;

·         să obţină, pe cât posibil, o naştere spontană, fără complicaţii;

·         să asigure revenirea, post-partum, a organismului mamei şi să prevină sau trateze eventualele tulburări (stări) apărute după naştere.

Deci, nu ne propunem să abordăm tratamentul homeopatic al gravidei propriu zise, ea ramânând tot o persoana ca oricare alta, expusă mai mult sau mai puţin îmbolnăvirilor, ci mai ales al sarcinii,  al acelei gravidităţi văzute prin prisma profilaxiei nou-născutului.

De aceea, de la bun început, trebuie să precizăm că indicaţia majoră a homeopatiei în sarcină vizează terapeutica de teren.

Va fi necesar, desigur, să ne referim şi la o serie de tulburări, mai mult sau mai puţin comune dar precis frecvent întâlnite, ce apar în sarcină şi lăuzie

Actul naşterii, travaliul, deşi e posibil să fie influenţat şi el în cazul unor devieri de la normal, trebuie să rămână totuşi un domeniu mai puţin indicat în abordul homeopatic, lăsând natura să lucreze cum ştie ea mai bine.

Experienţa marilor medici homeopaţi a dus la unele concluzii, ce trebuie precizate de la început:

ü       Homeopatia nu pretinde că rezolvă singură situaţii distocice reale;

ü       Homeopatia nu-şi permite să ia locul sau să amâne aplicarea unor tehnici medicale indispensabile;

ü       Ea poate interveni însă în cazuri nelezionale sau ca terapeutică complementară;

ü       Are privilegiul de a fi deosebit de utilă în domeniul prevenirii prenatale şi în protecţia sănătăţii noului născut şi sugarului.

*   *   *

Recurgerea la un tratament homeopatic solicitat în cazul unei gravide sau lăuze este înainte de toate un act medical, ce nu poate fi prestat cu deplină responsabilitate decât de un medic abilitat legal în acest sens. Amatorii sau entuziaştii care, văzând efectul spectacular al unor tratamente homeopatice, fără a şti că la baza obţinerii acestora stă o solidă pregătire şi experienţă, se transformă rapid în sfătuitori sau băgăreţi şi pot aduce mari daune nu numai pacientelor ci homeopatiei în general. Nu există scuza că, dacă remediul homeopatic nu a fost cel corect indicat, el nu dăunează şi că deci putem să încercăm altul, rând pe rând, doar doar se va nimeri unul. Chiar şi o  posibilă ameliorare minoră apărută imediat se poate dovedi o piedică mai târziu. Asta o ştiu medicii homeopaţi cu experienţă.

Grija homeopatului apare încă de la prezentarea unei gravide la consultaţie. La acest capitol, al aplicării tratamentului în sarcină şi lăuzie, medicul homeopat trebuie să-şi pună multe întrebări, ca oricare alt medic, înainte de a stabili tratamentul indicat:

ü       dacă gravida este sau nu încă urmărită sistematic de specialist, lunar, pentru cunoaşterea evoluţiei dezvoltării fătului, a curbei ponderale, a tensiunii arteriale, a prezenţei în urină a albuminei, etc.

ü       dacă este vorba de gravide foarte tinere, fără experienţă, dacă au fost instruite cu temeinicie, mai ales că la acestea toxemia precoce este frecvent trecută cu vederea, la fel anemia sau posibilele malformaţii congenitale;

ü       dacă pacienta urmează, din neştiinţă, tratamente posibil periculoase în timpul sarcinii: tranchilizante, cicline, corticoizi, antitiroidiene de sinteză, hipotensive rezerpinice, derivaţi sulfamidici, anumite antibiotice, anticoagulante de tip dicumarol; chiar şi clasica aspirină trebuie evitată în ultimele două săptămâni ale sarcinii, ştiindu-se că poate prelungi gestaţia şi durata travaliului;

ü       dacă au fost efectuate explorări radiologice sau radiografice, în special în lunile incipiente ale sarcinii, în care caz, uzual, o priză de R-x, 9 CH poate fi indicată;

ü       dacă gravida evită suficient vizionarea îndelungată şi de aproape a emisiunilot de televiziune;

ü       dacă gravida a evitat în mod absolut efectuarea vaccinărilor, sporturile grele, expunerea la soare, etc.;

ü       daca respectă reguli de alimentaţie, legate de remineralizare (varză, morcovi, spanac, pătrunjel, salate dulci, fructe), de diminuarea feculentelor, a pastelor, a patiseriilor, etc. în favoarea cărnii la grătar, dacă a recurs la diminuarea sării, mai ales în ultimele 2-3 luni, a ceaiului, cafelei, alcoolului, tutunului, etc. în favoarea laptelui, preparatelor proaspete de ficat, a drojdii de bere din când în când ;

Discutarea acestor probleme cu gravidele, deşi de cultură elementară, nu fac decât să dea dimensiunea cuvenită intervenţiei homeopatiei alături de celelalte intervenţii medicale de specialitate, fără a neglija nimic din obligaţiile comune.

*   *   *

HOMEOPATIA  ŞI SARCINA

Homeopatic vorbind, acoperirea ariei de succes a tratamentului homeopatic în cazul femeii gravide, poate începe tocmai cu semiologia organismului femenin, asupra căreia nu ne vom opri întrucât ea priveşte aspectele de repertorizare homeopatică în general, indiferent dacă este vorba de graviditate sau nu.

Există, precum se ştie, în acest sens, în timpul sarcinii, multiple tablouri simptomatice care se încadrează în patogenezii utile tratamentului global homeopatic, din rândul cărora vom da spre exemplificare câteva, astfel:  agitaţia, algii diverse, sciatică, anemie, nelinişte, anxietate, iritabilitate, somnolenţă, astenie, dispnee, ameninţare de avort, congestie venoasă, echimoze, crampe musculare, constipaţie,tulburări de apetit,dispepsii,greţuri, vărsături, depresiune nervoasă, diferite dermatite (herpes, prurit), eclampsie, pielonefrită gravidică, hemoragii, hemoroizi, sughiţ, sialoree, hipertensiune arterială, palpitaţii, incontinenţă de urină, obezitate, etc.

Ne-am delimitat totuşi, de la început, precizând că ne vom referi îndeosebi la tratamentul homeopatic al gravidităţii văzut prin prisma profilaxiei nou născutului şi protecţiei femeii gravide şi apoi a lăuzei.

Hahnemann atrage atenţia, în paragraful 284 din Organon, asupra rezultatelor bune obţinute în tratamentul homeopatic adresat mamei şi copilului, printr-o cură antipsorică moderată, în timpul gravidităţii sau chiar înainte, cu Sulphur.

Leon Vannier şi Leo de Mathes au pledat pentru administrarea, în acelaşi scop, alternativ, la 10-20 zile, în timpul sarcinii, de  Sulphur – Tuberculinum residuum – Luesinum, şi repetarea acestei cure; este o terapeutică puţin cam hazardată şi oricum nehomeopatică ce nu mai este împărtăşită, deşi Leon Vannier are meritul de a fi pledat printre primii pentru folosirea eugenică a homeopatiei.

Guermonprez, homeopat celebru, contemporan, se pare de origină română, procedează mai logic recomandând Sulphur numai dacă există efectiv semne de psoră ce corespund acestui remediu.

Cei mai mulţi homeopaţi consideră că la baza terapeuticii homeopatice în sarcină trebuie să stea administrarea remediului SIMILLIMUM, al mamei, determinat, avându-se în vedere semnele etiologice şi stările produse de unele traume afective, printr-o repertorizare competentă.

Este locul să arătăm că încă din antichitate se folosea efectul favorabil al “infuziei de cuişoare”, în ultimele luni de sarcină, pentru pregătirea naşterii. De la numele plantei folosite, “Eugenia carophyllata”, ne-a rămas termenul de eugenie , înlocuit în zilele noastre cu cel de “prevenţie pre-natală”, cel dintâi fiind deteriorat de unele practici naziste având la bază concepţii eronate.

*  *  *

La concret, în cele ce urmează, vom trata:

·         Atitudinea homeopatică în cazuri ce preced sarcina, în speţă cele care pot favoriza fecunditatea;

·         Atitudinea homeopatică în afecţiuni genitale ale femeii, cu rol în sarcină şi mai ales în menţinerea sarcinii;

·         Atitudinea homeopatică în timpul sarcinii:

·         Tratamentul terenului mamei;

·         Tratamentul unor dereglări din timpul sarcinii;

·         Pregătirea naşterii.

·         Probleme ale lăuziei şi alăptării.

A. ATITUDINEA  TERAPEUTICĂ ÎN CAZURI DE NEFECUNDITATE (individuală sau de cuplu)

·         AGNUS  CASTUS – este un bun remediu în caz de slăbiciune în general şi, deşi are renume mai ales în tratarea unor forme de impotenţă masculină, patogenezia sa are legătură certă şi cu tulburările ovariene, în special când dezvoltarea sexuală şi genitală este întârziată iar interesul erotic este slab. În plus, pentru a apropia acest remediu, cât de cât, de această indicaţie certă, legată de infecunditate, menţionăm faptul că i se descrie o leucoree veche de culoarea albuşului de ou. Este totodată util pentru tratarea impotenţei masculine, în cazul incriminării acesteia în infecunditatea de cuplu.

·         BARYTA  CARBONICA  - tot unul din remediile de bază, dar mult mai general şi deci mai puţin specific decât Agnus castus.  El este indicat pentru lipsa de maturitate atinsă în funcţia ovariană şi în producerea hormonilor. De asemenea răspunde bine în caz de ejaculare prematură şi de slăbiciune accentuată a funcţiei de reproducere.

·         CONIUM  MACULATUM  - are acţiune puternică atât asupra ovarelor cât şi a glandelor mamare. La bărbaţi poate fi un remediu valoros pentru erecţie slabă, parţială sau impotenţă. Util mai ales la abstinenţi sau chiar la abuzivii pentru care „prea-puţinul faţă de multul dorit” devine tot un fel de abstinenţă.

·         IODUM -  deşi remediu tiroid, sau tocmai de aceea, are acţiune şi asupra ovarelor, mai ales cel drept, dacă e sensibil şi dureros. El se numără deci, printre remediile auxiliare ale nefecundităţii în general.

·         LYCOPODIUM  - are indicaţie precisă în cazul afectării post-inflamatorii a trompei sau ovarului drept; la fel în caz de ejaculare precipitată şi impotenţă masculină sau în relaţii neîndeajuns de performante atinse de cuplu.

·         NUX  VOMICA  - are, printre multele sale disfuncţii generale şi acele cicluri neregulate şi dureroase care denotă o funcţionare ovariană îndoielnică; în plus, leucoree gălbuie, constipaţie şi acea iritabilitatea explosivă ce poate îndepărta furtunos pe un partener de celalalt, în cele mai neaşteptate clipe.

·         PHOSPHORIC  ACID  - este binecunoscut pentru epuizarea generală ce trece adesea pe prim plan, mai ales în urma unor boli debilitante sau cu convalescenţă prelungită, dar şi pentru aspectele emoţionale ce pot influenţa o fecunditate scăzută; de altfel, la bărbat, atât producţia cât şi funcţionarea testiculelor sunt slabe, cu erecţii incerte şi fluctuaţii descurajante ale potenţei.

·         PLATINA  - din cauza sensibilităţii deranjante a funcţiei sexuale, cu spasme şi vaginism, plus capriciile şi ciudăţeniile sale de ordin relaţional, exasperante şi inhibante pentru cuplu, poate fi luată în calcul dacă aceasta poate fi principala problemă. În orice caz acest remediu nu prea iubeşte copiii, femeia având în genere o funcţie ovariană diminuată şi ovarul drept extrem de dureros.

·         SABINA  - este unul din remediile cele mai bine reprezentate în simptome uterine legate de infecunditate, fiind în mod expres indicat în avorturi repetate, îndeosebi în celebrul avort repetat, ce apare, de regulă, în a 12-a săptămână de sarcină.

·         SEPIA  - util ca remediu în cazuri cu libido slab şi interes scăzut, din cauza blocajelor de comunicare şi resentimentelor. La femei, extrem de util pentru cicluri neregulate, act sexual dureros (dispareunie), cu stare de apăsare în abdomenul inferior, pierderea interesului sexual în general sau în acceptarea partenerului.

·         SILICEA  - este un remediu de bază, acţionând asupra trompelor sau uterului, când această slăbiciune există, fiind şi extrem de eficace în infecţiile trenante sau în sechele postinflamatorii, formaţii chistice, etc.

·         TUBERCULINUM  - este citat pentru rezultatele sale în infecunditate, în cazul incriminării tuberculozei cu localizare în organele abdominale, chiar dacă suferinţa a existat cu mulţi ani în urmă, lăsând urme funcţionale.

top

B. ATITUDINEA  HOMEOPATICĂ ÎN AFECŢIUNI GENITALE ALE FEMEII CU IMPACT ÎN MENŢINEREA sau  PERICLITAREA SARCINII.

B.1. FIBROAME UTERINE

Câteva remarci sumare privind următoarele remedii:

·         AURUM MURIATIC :  cicluri abundente, adesea leucoree gălbuie în timpul ciclului;

·         BELLADONA  :  hemoragii puternice cu sânge roşu strălucitor şi cheaguri, sensibilitate extremă la mişcări bruşte sau atingere.

·         CALCAREA  IODATA , cu indicaţie mai ales când fibromul nu este prea mare;

·         FRAXINUS  AMERICANUM  : citat pentru rezultate, ca auxiliar;

·         LACHESIS, remediu complex, indicat la femeile cu congestie uterină;

·         PHOSPHORUS  : specific când există hemoragie puternică cu sânge roşu strălucitor;

·         SEPIA  : remediu femenin complex, cu puternice elemente de congestie uterină;

·         SILICEA : excelent în fibroame mici, repetate;

·         TARENTULA HISPANICA :  indicată în fibroame mari, foarte grave cu mari dureri, hemoragie puternică şi nelinişte.

B.2. TRAUMATISME  ŞI  VIOL

Pot fi avute în vedere:

·         ACONITUM  :  cel mai eficace pentru teama acută, soc, anxietate;

·         ARNICA  :  contuzii fizice şi traume psihice, dureri, sensibilitate;

·         NATRIU  MURIATIC  :  pentru probleme emoţionale prelungite, amintiri neplăcute vechi;

·         ARGENTUM  NITRICUM  :  când temerile şi fobiile sunt accentuate;

·         STAPHYSAGRIA  :  contuzii dureroase ale vezicii şi uretrei, cu supărare şi resentimente.

Se pot adăoga remediile indicate de repertorii în cazul urmărilor violenţelor în general şi aspectelor mentale induse de fricile consecutive, uneori de teama de reproşuri sau de  modul cum e privit acest fenomen de anturaj.

B.3.  BOLI  OVARIENE INFLAMATORII  ŞI  CHISTICE

Ne putem gândi la:

·         COLOCYNTHIS  :  colici spasmodice foarte puternice (stângi) care pliază pacienta, iritabilitate,  supărare şi indignare.

·         LYCOPODIUM  :   dureri ovariene după amiaza târziu, nervozitate, teamă, flatulenţă, indigestie;

·         SABINA  :  dureri violente, persistente, nespasmodice, în ovare şi spate, regiunea sacrată,agravate de căldură, mişcare şi muzică;

·         BARYTA CARBONICA : indicată în inflamaţii chistice mari şi unice, la femeie subdezvoltată, timidă.

·         CALCAREA  CARBONICA : remediu foarte util; slăbiciune, sensibilitate la frig, corpolentă, cu incetineală generală şi lipsă de elan.

·         GRAPHITES  :  util în chiste, contact sexual dureros;

·         SILICEA  :  în chiste cronice.

B.4.  AVORT REPETAT:

·         CALCAREA CARBONICA  : când apare hemoragie uşoară, cu sânge de culoare deschisă, deobicei după emoţii aparent neînsemnate, la femei cu tendinţă la obezitate, friguroase, ce obosesc uşor;

·         FERRUM METALLICUM  :  femeie anemică ce se îmbujorează uşor la faţă, cu senzaţie caracteristică de epuizare, respiraţii scurte, sângerare redusă, deschisă la culoare;

·         PULSATILLA  :  când există dureri neregulate, eratice, sau pierdere uşoară, stare generală variabilă, la femeie rece, agravată în cameră caldă, plângând uşor, fără sete, cu temperament pasiv;

·         SABINA  : previne dar şi tratează avortul de luna III-a (a 12-a săptămână), cu dureri în regiunea renală şi în jos în abdomen, până la coapse, cu mare sensibilitate la căldură, mişcare, zdruncinături. Femeia este “plinuţă”, cu cicluri prelungite, abundente.

·         SEPIA  :  alături de Pulsatilla şi Sabina, face parte din grupul remediilor majore: dureri de dinţi şi migrene frecvente înaintea ciclului, ce pot apare şi în timpul sarcinii;      

top

C. ATITUDINEA  HOMEOPATICĂ  ÎN  TIMPUL  SARCINII

C.1.TRATAMENTUL PREVENTIV,  DE TEREN :

Ne-am referit, la începutul acestui capitol, la justificarea acestui demers homeopatic care poate fi considerat ca element de vocaţie în echilibrarea funcţiilor organismului gravidei şi optimizarea condiţiilor de care depinde dezvoltarea viitoarei progenituri şi protecţia sa de tarele miasmatice ale părinţilor.

Tratamentul recomandat de unii medici constă în:

C.1.1. Administrarea regulată, cam la 15 zile,de bioterapice specifice şi remedii miasmatice , adresate psorei, sicozei, luetismului  sau tuberculinismului :

·         PSORA :  Sulphur, mai ales dacă descoperim în antecedente manifestări alergice, eczeme, urticarie, astm, boala fânului, reumatism cronic, obezitate, etc.

·         SICOZA :  Medorrhinum sau Thuya (diluţia 7 sau 9 C.H.);

·         LUETISM :  Luesinum;

·         TUBERCULINISM :  Tuberculinum; cu semnele: depresie fizică, dureri variabile, schimbătoare, eratice, halenă fetidă, tulburări digestive, diaree matinală, slăbire ponderală chiar dacă manâncă bine, sensibilitate extremă la frig, corize repetate, transpiraţii, etc.

Indicarea diluţiilor nozodelor este de mare importanţă, ele trebuind să fie alese cu mare grijă, pentru evitarea reacţiior, fiind cunoscută marea şi uneori violenta reactivitate din timpul gravidităţii. Această terapeutică trebuie condusă de homeopaţi cu o deplină competenţă şi răspundere.

C.1.2. În caz de demineralizare a viitoarei mame se indică administrarea Calcareei de constituţie, în diluţii joase  (3D-5CH), respectiv:

·         Calcarea carbonica

·         Calcarea phosphorica

·         Calcarea fluorica

Este vorba de un tratament atent, în general de scurtă durată, bine condus şi instituit numai dacă este nevoie.

C.1.3. Uneori sunt indicate remediile de fond (simillimum) sau bioterapicele corespunzătoare tatălui, administrate, evident, gravidei (cu aceleaşi precauţii)

C.2. URMĂRIREA  ATENTĂ PENTRU DEPISTAREA ŞI  TRATAREA  UNOR DEREGLĂRI IN TIMPUL SARCINII:

C.2.1.  DIMINUAREA REACŢIILOR NEURO-VEGETATIVE CE APAR IN TIMPUL SARCINII (greţuri, vărsături, arsuri gastrice,dorinţă de lucruri indigeste sau

bizare, diarei, contipaţie, anxietate, etc.).

Pentru multe din acestea e utilă repertorizarea  simptomelor şi găsirea celui mai indicat remediu.

Pentru altele, deobicei cele mai frecvente, menţionăm:

Ø       Greţuri şi vărsături în general:

·         IGNATIA AMARA: este remediul principal al acestor manifestări. Greţurile apar dimineaţa la trezire şi se ameliorează mâncând. Nod în gât mai ales când înghite în sec. Vomismentele se calmează pe moment, mâncând, apoi reapar. Instabilitate, acuze adesea paradoxale, indispoziţie, nervozism, gravidă agasată de sarcină şi nemulţumită. Cele mai mici emoţii, contrarietăţi, vederea alimentelor, mirosurile, etc. declanşează greţuri şi vărsături. Dacă e distrată totul dispare. În general acuzele neplăcute dispar către seară (16-17h.). Remediul trebuie dat precoce, în diluţii înalte, 9 –15 – 30 C.H. şi repetat primele două – trei zile, apoi săptămânal. Unii autori recomandă alternarea cu Arsenicum album, 9 C.H.

·         ANACARDIUM ORIENTALE:  Vomismentele, la acest remediu, sunt ameliorate tot în timpul mesei, ceea ce determină gravida să repete masa. Este vorba de personalităţi indecise, nefericite de ezitările continui, de slăbiciunea memoriei în timpul sarcinii, ş.a. Se recomandă diluţii joase şi medii ( 7 C.H.).

·         THERIDION , mai rar folosit, în cazul gravidelor agitate, foarte precipitate. Greţurile sunt însoţite de ameţeli, apărute în mijloacele de transport şi se agravează ţinând ochii închişi. Detestă enorm orice zgomot.

Ø       Greţuri şi vărsături, cu uscăciunea gurii:

·         COCCULUS , e un remediu principal. Fenomenele apar la gravide după emoţii, mâncare, călătorie. Chiar privirea a ceva în mişcare produce greaţă. Tabloul mai cuprinde: vertije, migrene, distensie gastro-colică, în special noaptea.

·         SEPIA :  greţuri dimineaţa la trezire, accentuate în timpul periajului dinţilor şi spălării cavităţii bucale, dispărând sau atenuându-se după micul dejun. Dezgust de lapte (care provoacă diaree), constipaţie redutabilă legată de tulburări hepatice. Gură “uscată”, cu gust sărat; plăcere pentru alimentele acide. Masca sarcinii e foarte accentuată iar psihismul este arhicunoscut. Nu e prea încântată de sarcină.

·         NUX MOSCHATA :  mare nevoie de somn, fără sete, deşi gura este “uscată”.

·         MOSCHUS, dezechilibru psihic, greţuri până la leşin, crize subite de plâns, mânie şi râs fals; dorinţă de alcool şi cafea.

·         BRYONIA: greţuri dimineaţa, cu senzaţie de piatră la stomac. Imobilizarea ameliorează.

Ø       Greţuri şi vărsături cu salivaţie abundentă:

·         IPECA : constitue o indicaţie majoră; greţuri persistente şi constante, cu vărsături care nu ameliorează; salivaţie continuă. Gravida se simte obosită, epuizată, suspinând frecvent. Are senzaţia de stomac suspendat în abdomen. Cu toată acuitatea acuzelor degestive, limba este curată.

·         TABACUM :  deasemenea este un mare remediu al acestor stări. Greţurile şi vărsăturile se însoţesc de vertije, cefalei, sudori reci şi profuze iar gura prezintă mucozităţi.

·         MERCURIUS SOLUBILIS :  renumit pentru salivaţie, gust metalic, limbă îngroşată şi murdară, amprentată de dinţi.

·         PETROLEUM :  greţuri, salivaţie toată ziua, vomismente subite şi accentuate de transport sau alimente (varză,carne, grăsimi, vin); căldura le atenuează; senzaţie de foame noaptea.

·         NUX VOMICA :  prezintă greţuri la trezire, accentuate sau provocate de mirosuri sau lumină; constipaţie cu nevoi ineficace, poftă de vin, condimente, cafea, etc. insomnie în partea a doua a nopţii.

De obicei toate aceste tulburări dispar după luna a treia.

C.2.2.  ECHILIBRAREA SISTEMULUI  NERVOS

Este vorba de tratarea efectelor dezechilibrului vago-simpatic din timpul sarcinii, care de fapt reprezintă exacerbări ale caracterului femeii. Tabloul lor clinic este bine conturat de unele remedii policreste, astfel:

·         IGNATIA :  hipersensibilă, hiperemotivă, mai mult sau mai puţin nevropată, foarte iritabilă şi labilă, cu caracter contradictoriu şi paradoxal; are o mare sensibilitate la factorii emoţionali, la cafea, tutun, mirosuri de bucătărie şi chiar parfumuri. Dacă fumează ea, suportă fumul de ţigară; se plânge că nu poate mânca din cauză că simte stomacul strâns, înnodat, de aceea vomită violent. La petreceri mănâncă totuşi copios, fără probleme.

·         SEPIA :  este remediul parturientelor deprimate, interiorizate, care văd în sarcină ceva catastrofic; triste, indispuse de anturaj, îndeosebi de rudele apropiate; are oroare de consolare. Extrem de expuse unor stări depresive grave, psihastenice sau melancolice.

·         PULSATILLA :  este opusă Sepiei; are caracter domol, reţinut, resemnat şi sensibil, e impresionabilă, cere dragoste, simpatie, consolare, plângând foarte uşor; extrem de cooperantă dacă găseşte înţelegere şi persoana atentă cu starea ei, îndeosebi persoana iubită.

·         HELONIAS  DIOICA : numit şi “tonicul uterin”, este un remediu indicat la începutul sarcinii pentru tulburări depresive ce se instalează după ce rămâne gravidă; atunci devine repede obosită , tristă, tânguitoare; chiar “îşi simte” uterul. Fenomenele dispar în timpul distracţiei.

·         ACTEA RACEMOSA :  este un remediu femenin foarte important pentru unele tulburări psihice ale gravidităţii. Femei friguroase, cu dispoziţie schimbătoare, stări alternative de râs – plâns, nelinişte, tristeţe, deprimare, extrem de obsedate de sarcină, de frica unor complicaţii, a unor  malformaţii (adesea gravide din lumea medicală, cu frica de a se fi expus unor consecinţe periculoase pentru făt). Uneori au senzaţia sau impresia că li se opreşte inima; pot apare sufocări, vise urâte, etc. Este vorba de femei care în antecedente prezentau agravările cunoscute la acest remediu în timpul menstrelor, precum şi dispariţia semnelor psihice în timpul suferinţelor fizice, îndeobşte a durerilor de tip reumatic.

Şi acest tip de tulburări tind să dispară către a doua parte a sarcinii.

C.2.3.  ATITUDINI, DACA SARCINA ESTE AMENINŢATĂ

Desigur, cea mai corectă atitudine este aceea, ca la primele semne de gravitate, gravida să fie îndrumată la medicul specialist. Homeopatia poate aduce, însă,  mari servicii susţinând terapeutica alopată, cu condiţia ca medicul homeopat să cunoască bine când, cât şi cum trebuie să o facă. Autorii se referă de obicei la cele două etape ale sarcinii:

ameninţări înainte de luna 5-a şi

ameninţări după luna 5-a.

În prima parte este vorba de acuze care trezesc teama de un avort posibil sau de ameninţare de avort, iar în partea a 2-a, teama de naştere prematură sau de alte complicaţii posibile. Şi unele şi altele sunt legate de elemente clinice comune: dureri, pierderi de sânge, stări acute.

Ø       C.2.3.1. Ameninţarea de avort (respectiv de naştere prematură): repertoriile menţionează, în funcţie de luna de sarcină remediile mai frecvente,

 astfel:

§         Avort în lunile timpurii: Apis, Caulophyllum, Viburnum;

§         Avort în luna I-a: Apis, Viburnum;

§         Avort la 6 săptămâni: Ipeca, Spongia;

§         Avort în luna 2-a: Kaliu carbonic, Cimicifuga, Apis, Kalium nitricum, Plumbum;

§         Avort în a 8-a săptămână: Spongia;

§         Avort în luna 2-a şi a 3-a: Kaliu carbonic, Cimicifuga, Sabina, Secale,Apis, Thuya, Trillium pendulum, Viburnum;

§         Avort în luna 3-a: Kaliu carbonic, Apis, Croccus, Eupatorium purpureum, Mercurius, Nux-vomica, Sabina, Secale, Trillium pendulum, Ustilago;

§         Avort la sfârşitul lunii a 3-a: Mercurius;

§         Avort în luna 4-a: Apis, Eupatorium purpureum;

§         Avort în luna 5-a: Plumbum;

§         Avort în lunile 5 şi 6: Arsenicum;

§         Avort în lunile 6 şi 7: Sepia, Plumb;

§         Avort în luna 6-a: Lac caninum, Crotalus horridus;

§         Avort în luna 7-a: Ruta, Sepia;

§         Avort în luna 8-a: Pulsatilla

§         Avort în ultimele luni: Opium.

§         Avort în aceeaşi perioada: Cedrum.

Ø       Metroragiile ce pot apare, trebuie abordate repertorial  (Kent, pag.729 şi 731);

Ø       Durerile de uter, de asemenea (Kent, pag.733,734);

Ø       C.2.3.2. Atitudinea homeopatică cea mai corectă se bizuie îndeosebi pe cunoaşterea cauzelor şi tratarea lor, astfel:

a).Dacă predomină cauze emoţionale:

Frica (Kent pag.715):  

§         Aconitum: hemoragie cu sânge roşu cu debut violent, frică de moarte, anxietate, mare sete.

§         Gelsemium: dureri acute, ca de naştere, uterine cu iradieri în spate şi şolduri, la femeie slabă, zăpăcită, tremurândă, fără sete, cu nevoi urgente de urinare şi scaun;

§         Ignatia amara

§         Opium

§         Cimicifuga: dureri violente de spate, iradiate spre coapse, uneori convulsii;

Supărare, necaz “înăbuşit” (Kent, pag.715);

§         Ignatia amara

§         Natriu muriatic

Excitaţie emoţională (Excitement, Kent, pag.714): 

§         Gelsemium;

b).Dacă predomină cauze fizice, corporale:            

Traumatisme, surmenaj:

§         Arnica

§         Rhus toxicodendron: senzaţie de brizură lombară cu redoare, amel . de mişcare lentă, crampe în gambe, scurgeri de sânge roşu aprins;

§         Cinnamomum: hemoragie profuză după o mişcare, dureri de  şale agrav. la cel mai mic efort, amel. de repaos şi după dejun.                      

c).Exces de efort:

§         Erigeron,

§         Helonias,

§         Millefolium,

§         Nitric-acid,

§         Rhus toxicodendron;

d).Cauze atmosferice: furtună:

§         Natriu carbonic,

§         Rhododendron.

e).Dacă predomină durerea: (Kent, pag.733,734); cu remediile:

§         Chamomilla,

§         Caullophyllum (un mare remediu al travaliului),

§         Viburnum,

§         Nux vomica,

§         Podophyllum peltatum,

Cu menţiuni pentru:

§         Apis mellifica: dureri înţepătoare, arzătoare în spate, la ovarul drept, agrav.de căldură, amel.de frig, abdomen dureros şi în reg.uterină, lipsă de sete, agitaţie, sânge abundent.

§         Kali carbonic: senzaţie de slăbiciune în spate, ca şi când s-ar rupe, încât trebuie să se lungească sau să se sprijine pe ceva; dureri împungătoare.

f).Dacă predomină hemoragia: (Kent, pag.729,730,731):

Sânge roşu (Kent, pag.730); multe remedii, cu menţiune pentru:

§         Hyosciamus: sânge fluid, continu, cu creşteri legate de spasme nocturne,  amel.de căldură; pierdere a vederii, a cunoştinţei şi auzului;

§         Sabina:  hemoragie profuză, roşu aprins, cu chiaguri, agrav. de mişcare, dar mergând pierderile sunt mai mici;

Sânge închis (Kent, pag.730):

§         Nux moschata, Cham., China, Platina, Secale, Crocus, Ustilago, cu menţiuni pentru:

§         Platina: sânge negru ca smoala, cu senzaţie de presiune în jos şi părţile genitale;

§         Secale: scurgere pasivă, puţină; arsuri, corp rece, se dezveleşte, epuizare deşi pierderile sunt reduse;

§         Crocus sativus: indicat în avortul de luna 3-a, dar şi luna 1-a, după “încălzire”. Are impresia că are ceva viu în abdomen.

§         Ustilago maydis: sânge negru filamentos, cu mici cheaguri, pierderi produse de mici fleacuri (ex. tuşeu vaginal).

§         Thuya occidentalis, în special la sfârşitul lunii a 3-a, cu sânge puţin abundent, timp de cinci zile apoi mai abundent;

                                                                                                Sânge alternând de la culoare închisă la culoare deschisă:

§         Ferrum metallicum.

Există desigur şi alte acuze de disconfort, ne-ameninţătoare dar importante (pierderea apetitului, pirozis, sughiţ, colici abdominale, diaree, constipaţie, oboseală, sfârşeală, etc.) ce pot fi repertorizate fără probleme deosebite.

top

D.  NAŞTEREA

a). La apropierea naşterii:

Intervenim cât mai puţin homeopatic pentru a lăsa reacţiile normale ale organismului să se ordoneze şi să se desfăşoare în mod firesc, natural.

Ø       Se obişnuieşte, la insistenţa anturajului, combinată cu zelul unor homeopaţi, să se administreze, cu 10-15 zile înainte de data probabilă a naşterii, un “drenaj preventiv” cu:

·         Solidago, cu polaritate predominant hepatică şi renală;

·         Berberis, cu polaritate renală;

·         Hydrastis canadensis,  drenaj intestinal;

·         Viola tricolor, Fumaria, Saponaria, cu polaritate cutanată.

(toate legate de indicaţii precise şi obligatoriu în diluţii joase)

Ø       Ca tonifiante ale venelor, fiind ştiută frecventa asociere a tendinţei la varice cu condiţiile gravidităţii, se pot prescrie unul sau două dintre remediile:

·         Aesculus hippocastanum,

·         Hamamelis virginica,

·         Viburnum,

·         Hydrastis canadensis.

Ca şi mai sus, remediile de drenaj bineînţeles că se dau în diluţii joase (D3 – C.H.3), yilnic sau la două zile, circa 7 – 10 zile pe lună.

Ø       Cu rol în posibila influenţare a supleţei musculaturii se poate recurge la:

·         Pulsatilla

·         Caullophyllum

·         Arnica

Acestea se pot da, conform unei scheme pluraliste, cu circa două săptămâni înainte de naştere, tot în diluţii joase, a 5-a C.H., zilnic sau de două ori pe zi, fiecare, timp de 4 zile, serie ce se poate repeta încă 4 zile, după o pauză de 2-3 zile. Nu împărtăşim întrutotul folosirea de scheme şablon în homeopatie, remediile prea des administrate, fără cunoaşterea similitudinii şi reactivităţii organismului, pot creia riscuri.

Ø       Pentru atenuarea fricii de naştere se pot administra:

·         Gelsemium, 9 C.H.

·         Actea racemosa, 5 C.H.

b).  În momentul naşterii:

Ø       Numai dacă este nevoie şi indicate numai de medici homeopaţi cu experienţă:

·         Caullophyllum, diluţia 4 sau 5 C.H., în caz de neregularităţi ale contracţiilor uterine, travaliu lent, dilataţie întârziată; răspunsul favorabil la acest remediu este uluitor şi ar putea justifica cunoaşterea lui şi de către obstetricieni;

·         Actea racemosa (Cimicifuga), tot diluţia 4 sau 5 C.H., se recomandă din contră, în caz de contracţii foarte dureroase şi ineficace, pentru regularizarea travaliului şi scăderea intensităţii durerilor;

·         Chamomilla, în mod accesoriu, ne poate atrage atenţia când durerile par intolerabile şi sunt însoţite de agitaţie, gemete, “tunete şi fulgere la adresa anturajului”, aruncări ale corpului dintr-o parte în alta, sete mare pentru apă rece, etc.

·         Belladona, de asemenea în cazul durerilor violente cu senzaţie de presiune în jos, abdomen foarte sensibil la atingere sau mişcări ale patului.

Ø       Ne gândim de asemenea, în funcţie de unele stări, şi la:

·         Pulsatilla, Sepia, Cocculus, Nux vomica, pentru psihismul lor particular, dacă-l regăsim la unele gravide;

·         Calcarea fluorica, indicată dacă un travaliu cu evoluţie favorabilă se abate pe un făgaş amenintător;

·         Kali carbonicum şi Hellonias, la femei obeze.

c).  După naştere:

Ø       Timp de 12 - 24 ore nu se intervine cu nimic din punct de vedere homeopatic, asigurându-ne că nu există retenţie de fragmente

placentare.

Ø       După aceea se recomandă totuşi:

·         Arnica, 5 C.H, o priză la 2 – 4 ore, în caz de hemoragie, precum şi

·         China, tot diluţie joasă, dacă parturienta a pierdut sânge mult.

Această terapeutică ( cu China şi Arnica) se poate constitui într-o intervenţie eroică, alături de asistenţa alopatică, şi înainte de termenul naşterii, în cazul unor drame hemoragice ce pot apare (accidente, placenta praevia, etc.).

top