CURSUL DE HOMEOPATIE - BUCURESTI

CONVOCAREA 3-A   (27 - 28 IANUARIE 2007)

 

 

- NOTE DE CURS -

(adresate numai medicilor cursnti)

 

 

 

 

 

 

HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE. CONSTITUTII.

Dr Doina Pavlovschi - Note de curs (27-28 ianuarie 2006)

 

 

 

HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE

 

 

Confucius – sfat dat printului Ling :”Puneti în ordine denumirile. Cand denumirile sunt incorecte, rationamentele sunt incorecte”.

 

Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala, tendintele fiziologice si comportamentul psihic.

Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic.

 

Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament.

Constitutia este fixa, ereditara, formata din anumite caractere morfologice, fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate.

Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian-Blajeni de ex. )   evolueaza dupa varsta. Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice, psihice si tendinte morbide, modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern.

 

Omul bolnav este definit prin constitutie, temperament si miasma .

Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune.

Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia.

 

Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice

Constitutia, temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara caracterelor proprii ale bolii.                                                                                                                      Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala, impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic.

 

Etiologia, cauzalitatea homeopatica, este ansamblul cauzelor declansante si favorizante ,  endo sau exogene, care transforma, impreuna cu boala, omul sanatos în om bolnav.

 

Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce,  ca predispozitie, la un mod de reactie specific al unui organism, pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. Deci interes diagnostic, pronostic si chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de remedii.

 

Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice, ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului.

 

ISTORIC

Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant, apa, foc si aer cu cele 4 stari : uscat, umed, cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic, sanguin, bilios si atrabiliar sau nervos. El spunea : „trebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala”.

Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei.

Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator, digestiv, muscular si cerebral.

Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper, iso si discrinic.

Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo, meso, ento si ectoblastic.

Kretschmer, psihiatru, a descris tipurile somato-psihice : picnic ciclotim, leptosom schizotim si atletic ixotimic.

Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton, mesomorf somatoton, ectomorf cerebroton

Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice :

-         carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie

-         hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata , duce la infiltrare, hidropexie.

-         oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului, duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor.

 

Morfotipologie homeopata

Nebel, elvetian si Leon Vannier, francez, au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuri constitutionale minerale calcice, reprezentate prin carbonic, phosphoric si fluoric, reflectate n policrestele Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora, tuberculinism si luetism. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa, in sensul ca, pe langa un fond de caractere comune, se poate, sub influenta mediului, sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice , care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid, de unde stadiile evolutive.

El distinge 3 constitutii primitive carbonica, sulphurica si phosphorica. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab, la stanga se gaseste tipul carbonic, iar la dreapta tipul phosphoric. Constitutia fluorica este considerata autonoma, dar secundara, ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte.                     Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. Singura combinatie imposibila este cea carbo-phosphorica.

 

„Cu toate că aceste clasificări nu pot acoperi sintetic complexitatea şi varietatea patogenezică din homeopatia hanemanniana, ele capătă un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective, aducând şi un plus de congruenţă demnă de a fi avută in vedere în practica homeoterapică, pe stadii evolutive, a patologiei. » (Dr. Ioan Teleianu)

 

 

CONSTITUTIA SULPHURICA

Morfologie

Aspect general :

·        armonios, echilibrat, talie normoligna, greutate mijlocie,

·        atitudine armonioasa, dreapta,

·        mers regulat, cadentat, sobru,

·        gesturi controlate,

·        actiuni bine gandite.

Ap. locomotor :

·        segmente mijlocii, armonioase,

·        muschi, ligamente, articulatii cu tonicitate normala în hiperextensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. cot, genunchi

Ap. buco-dentar :

·         dinti usor dreptunghiulari, albi sau alb-galbui, rare carii,

·         radacini mijlocii si paralele,

·         ligament alveolo-dentar solid,

·         arcade circulare, regulate,

·         bolta palatina rotunjita,

·         ocluzie perfecta

 

Fiziologie si tendinte patologice

Armonie fiziologica, echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie, hiperhipofizie moderata.

Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general, cu  congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele – furuncule, eczeme, mucoase -  hemoroizi, seroase – reactii artritice, sau generalizate : HTA, alergie.

Mentalitate

Dorinta si nevoie de activitate moderata, rationala, spirit intreprinzator, dar cu judecata, obiectiv, dinamism si optimism moderat de ratiune, constient de responsabilitatile sale, cu „self control” si incredere în sine.

Tipul decompensat este incapatanat, obtuz, iritabil si exploziv.

Examene complementare

Poate usoara poliglobulie, hipercolesterolemie si hiperazotemie mici.

 

CONSTITUTIA CARBONICA

Morfologie

Aspect general : talie breviligna, scurta, greutate marita, obezitate, aspect trapu, patrat sau sferic, dezvoltat în largime, fata  sferica, lunara sau în para, abdomen important, atitudine hipotona în copilarie, rigida la adult, mers regulat, lent, greoi, sacadat, talonat, actiuni gandite si precise

Ap. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga, rotunjita, segmente scurte, maini scurte, patrate, carnoase, moi, picioare scurte, late, muschi, ligamente si articulatii hipotone la copil, rigide la adult

în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot, genunchi

Ap. buco-dentar : dinti albi, patrati, solizi, dar cu carii de colet, radacini puternice, divergente, ligament dens si solid, arcade eliptice si largi, bolta palatina rotunjita, ocluzie aproape perfecta

 

Fiziologie si tendinte patologice

Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil, rigiditate scleroasa la adult.

Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal, hipotiroidie de fond si hipogenitalism.

Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice, cu congestii pasive si degenerescente scleroase, neuroartritism, HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie, boli de nutritie – diabet, guta, artroze.

Friguros care se teme de caldura, mai ales solara, sensibil la umiditate (hidrogenoid)

Mentalitate

Domina pasivitatea si economia, se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. Doreste liniste, pace, ordine. Este econom, un realizator metodic cu rationament de bun simt, perseverent, vorbeste putin, doar ce stie.

Tipul decompensat este lenes, incapatanat, indiferent afectiv.

Examene complementare

Uree sanguina crescuta, hipercolesterolemie, scleroza renala, diminuarea metabolismului bazal, hipercorticism la stres, artroze precoce.

 

CONSTITUTIA PHOSPHORICA

Morfologie

Aspect general : talie longilina, greutate mica, tendinta la slabire, inalt, adus de spate, torace alungit si aplatizat dinainte inapoi, bazin basculat inainte, atitudine supla, eleganta, dar aplecata în repaus, mers suplu si gratios, rapid si usor, gesturi suple, expansive, vii, actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva, exteriorizari zgomotoase

 

Ap. locomotor :  craniu dolicocefalic, frunte inalta, segmente lungi si subtiri, maini lungi, suple, elegante, cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus, muschi, ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata, rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot, genunchi,

 

Ap. buco-dentar : dinti galbeni, dreptunghiulari, cu mici deviatii, carii multiple simetrice                            radacini lungi si paralele, ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid                              arcade în elipsa, bolta palatina alungita, ocluzie imperfecta

 

Fiziologie si tendinte patologice

Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa, insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare, tendinta la demineralizare celulara.

Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie, hipertiroidie, hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare, hipotiroidie si depresie sexuala.

Tendinta la slabire, chiar cu apetit exagerat, cu prezenta de ptoze viscerale, congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala, demineralizare si pierdere de substanta tisulara.

Boli inflamatorii ale mucoaselor, seroaselor, organelor nobile.

Tuberculoza excavata pulmonara, renala, meningee. (Sulphuric : tbc cutanat, Carbonic : tbc fibroasa, osteo-articulara)

Instabilitate termica : frilozitate, dar nu suporta aerul inchis, sensibilitate la frig.

Decalcifiere osoasa. Artrite.

 

Mentalitate

Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate, tendinta la exaltare si deprimare rapida, hipersensibilitate imaginativa si afectiva, mai mult intuitiv decat rational, mai mult visator decat realizator. Distrat, boem, sentimental si superficial. Are oroare de ordine si disciplina, nu are rabdare.Actiunile reusite trebuie sa fie de scurta durata, in cursul unei perioade de exaltare. Nu rezista la efort, cade in depresie, suicid.

Tipul superior poate fi artist genial, dar cu realizari capricioase.

Tipul inferior este infatuat, palavragiu, superficial si meschin, cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere.

 

Examene complementare

Anemie, limfocitoza, uree si colesterol scazute, demineralizare – calciu, fosfor, magneziu.

 

CONSTITUTIA FLUORICA

Morfologie

Aspect general : variabil, talie mai mult mica, greutate variabila, asimetrie, aspect batranicios, atitudine dezechilibrata, dislocata si instabila, mers neregulat, disgratios, gesturi dezordonate, stangace, inutile, actiuni variabile si paradoxale, imprevizibile

 

Ap. locomotor : asimetric, maini flexibile, prea suple, degete efilate, hiperlaxitate, unghii mici, moi, triunghiulare sau trapezice, platfus, entorse, malformatii osoase de toate felurile, hipotonus muscular, hiperlaxitate articulara, elastopatie, în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot, genunchi.

 

Ap. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici, incalecati sau cu spatii libere, radacini conice sau convergente, policarii, ligament gros si lax, arcade variabile, retrognatie inferioara, bolta palatina foarte ogivala, asimetrica, ocluzie foarte defectoasa.

 

Fiziologie si tendinte patologice

Disarmonie distrofica, instabilitate, hiperlaxitate ligamentara, scleroza, induratie, malformatii

Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile, imprevizibile.

Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului, dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile, precipita scleroza carbonicului, dar îi anima ritmul de viata, agraveaza decompensarea sulphuricului.

 

Mentalitate

Instabilitate si paradox. Indecis, dezordonat, agitat. Nu are continuitate în actiuni, capricios,  în miscare continua, cu nevoia de schimbare.

Tipul superior este intuitiv, asimileaza repede, fara a invata, actioneaza fara multa gandire, dar cade just printr-un deosebit simt de observare si intelegere.

Tipul inferior este ambitios fara scrupule, irational, depravat, vicios, personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale.

 

CONSTITUTII MIXTE

Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior.

 

REMEDII CONSTITUTIONALE

Carbonic : Calc. c. , Magn. c. , Kali c. , Natr. c. , Baryta c. , Ammon. c. , Carbo anim. , Carbo v.

Sulphuric : Sulphur – gras : Calc. s. , Hepar s. , Magn. s. , Kali s. , Natr. s. , Bar. s. , Sulph. ac.

                                     slab : Calc. mur. , Magn. m. , Kali m. , Natr. m. , Ammon. m. , Mur. ac.

Phosphoric : Calc. ph. , Magn. ph. , Kali ph. , Natr. ph. , Ammon. ph. , Phos. ac. , Phosphorus

Fluoric : Calc. fl. , Natr. fl. , Fluoric acid.

 

 

PROFILAXIE CONSTITUTIONALA

 

Sulphuric

- se combate plethora si supraincarcarea

- va evita sedentaritatea si aerul inchis

- se recomanda sporturile, chiar violente, competitiile, transpiratia

- va evita excesele alimentare repetate

- educatia : mai mult trebuie franat

- profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul, responsabilitatea

 

Carbonic

- se combate limfatismul, obezitatea, scleroza

- se evita sedentaritatea, climat uscat si cald

- sporturi neviolente, evitarea competitiilor, masaj

- alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase, picante, restrictie de sare, grasimi

- profesiuni subalterne, fara responsabilitate si fara rapiditate de executie

 

Phosphoric

- se combate hipersensibilitatea, demineralizarea, insuficienta hepatica

- se evita eforturile mari, necesita repaos si calm

- mare sau munte de mica altitudine

- activitate in aer liber, fara expunere la soare

- sporturi neviolente, fara competitie si transpiratie

- alimentatie variata, bogata in materiale azotate si minerale

- educatie : incurajat, calmat, tact in educatia sexuala

- profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie, activitati artistice

 

Fluoric

- se combate instabilitatea

- necesita climat sedativ, munte, nu mare

- alimentatie hipotoxica, cu masura

- educatie : trebuie avut tot timpul sub control

- profesiuni care sa nu necesite eforturi, animate si nesablonizate

 

TEMPERAMENTE

Limfatic-digestiv : mai ales în copilarie cand predomina organele digestive, iar endocrin timusul, tiroida, sistemul adeno-limfoid.

Sanguin-respirator : mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine, iar endocrin glandele genitale.

Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul.

Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza.

 

REMEDII DE TEMPERAMENT

Limfatic : Calc. c. , Baryta c. , Graph. , Sil. , Puls , Natr. s. , Kali c. , si altele

Sanguin : Sulphur, Arnica, Aurum, Kali bich. , Ferrum si altele

Bilios : Lyc. , Iod. , Nux v. , Nitri ac. , China, Bry. , Act. rac. si altele

Nervos : Natr. mur. , Sepia, Alum. , Arg. nitr. , Conium, Caust. , Rhus tox. si altele.

 

MIASME

Există atât cele 3 miasme hahnemaniene – psora, sicoza si luetismul, descrise in „Bolile cronice” cât şi altele – tuberculinismul si cancerinismul.

Acestea corespund unor efecte profunde ale unor cauze patologice care au exercitat modificări în reactivitatea organismului uman în decursul timpului, modificări care se transmit ereditar şi explică sensibilitatea indivizilor la anumite categorii de boli cantonate preferenţial în zonele reactive afectate miasmatic. Stigmatele acestor miasme se recunosc prin simptome proprii, deseori ascunse, cărora li se adaogă semnele bolilor naturale din viaţa individului, de care trebue sa se ţină seama in stabilirea remediului homeopatic simillimum.

Datele fundamentale referitor la miasme se regasesc în Organon şi în Tratatul Bolilor Cronice. (Vezi mai jos expunerea textului de curs la acest subiect)

 

NOSODE (Remedii antitoxinice)

Psora : Psorinum

Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc

Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium

Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum

Cancerinism : Carcinosinum

 

REMEDII MIASMATICE

Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele

Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele

Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele

Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele

Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele

 

 

BIBLIOGRAFIE

Aurian-Blajeni C.  Homeopatia  EdituraLitera  Bucuresti 1983

Bungetzianu G., Chirila P.  Manual de homeopatie  Editura Medicala Bucuresti 1983

Encyclopedie Medico-Chirurgicale  Editions Techniques  Paris

Hahnemann S.  The chronic diseases

Julian O. A. Abregee d`homeopathie  Ed. Masson 1981

Little D.  Les miasmas  Homeopathy on line

Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases   Ed. N.H.F. 1980

Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle

 

 

**  **  **

top

 

 

 

 

 

 

REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA)

Dr. Ileana Rindasu – note de curs (27.01.2006)

 

 

TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE

 

 

ARNICA MONTANA

(Carul zânelor, Carul pădurilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte )

 

Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina.

Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna.

 

Descriere:

Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie-maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze.  Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr-o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt.

Plansa 1

 

Parti utilizate

Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori.

Compozitie chimica

Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare.

Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina.

 

Farmacologie ( fitoterapie )

Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese.

Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere.

Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor.

Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale  si a raguselii.

Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia.

 

Toxicitate

Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l-te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive.

 

Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas )

Tema principala a remediului:  o experienta traumatica profunda  ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental.

Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara.

 

Tipul Arnica: persoana posomorata  ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase.

Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin “ Nu te apropia de mine!” fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae).

 

Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii:

In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ).

Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ).

In urmatorul stadiu,  pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate.

Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat.

La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal.

Stadiul urmator :  apare starea de anxietate ce isi arte originea in socurilew anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis).

In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise.

 

Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ; vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat.

Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: “ Nu  am nevoie de tine, nu vreau medicamente!”

Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia.

 

Sugarul Arnica

Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau picioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse.

In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte.

 

Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati

Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut.

Contuzii, luxatii, entorse

Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida

Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin

Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga

Kent : “ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se  misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.”

Miros putred de oua stricate al secretiilor ( amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete ).

 

Agravari:

-efortul fizic

- atingerea

- zdruncinaturile

- repaosul indelungat

- culcat pe o parte timp indelunngat

- seara si noaptea in pat

- frigul umed

- dupa somn

 

Ameliorari

-          culcat, cu capul in pozitie joasa

-          in aer liber

-          baile reci

-          schimbarea pozitiei

-          daca se dezveleste

Dorinte si aversiuni alimentare

-          Doreste acru, bauturi reci, alcool ( whisky, bere )

-          Av. pentru carne si lapte; fumat.

 

Nucleul remediului ( Vermeulen )

  1. traumatisme fizice; senzatia de batut, contuzii

  2. frica de apropiere si de a nu fi atins

  3. secretiile respingatoare, putride

  4. capul fierbinte, corpul rece

  5. tresare din somn dupa un accident sau alta spaima; agr. noaptea

 

Cateva simptome prezentate repertorial

Vertigo ; Concussion of brain, from ;

Vision:    Loss of vision, injury to eye, after

Hearing:  Impaired,concussions, from ;

Nose:  epistaxis, exertion from; washing face from

Face : heat, cold limbs

Rectum ; diarrhoea, injuries, after

Bladder: calculi, after operation for;  retantion of urine, exertion after

Skin: eruptions, boils, small

Sleep: falling asleep, answering when

 

Remedii complementare; Aconit, Rhus-tox., Sul-ac.

 

Indicatii clinice:

Abcese, AVC, Comotie, Contuzii, Dupa interventii chirurgicale, Extractii dentare, Luxatii, Nastere, Psoriazis, Purpura, Traumatisme craniene, etc

 

Cazuri 1, 2, 3.

 

 

RUTA GRAVEOLENS

( Vârnanţ)

 

Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include:

 

Ruta angustifolia (egipteana )

Ruta graveolens ( comuna )

Ruta montana

 

Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean, ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm, florile sale galbene au 4- 5 petale, iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte.

 

Foarte utila in leziuni si traumatisme, mai ales ale tesutului conjunctiv; in afectiuni reumatice.

In antichitate, in medicina greaca si romana, era folosita ca mijloc anticonceptional si abortiv.

In folclorul englezesc, simbolizeaza regretele si cainta, fiind numita uneori si planta gratiei( divine), denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofelii, in Hamlet.

Compozitia chimica include grasimi, uleiuri, alcaloizi, flavonoide. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina, Graveolimina, Skimianina), iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea.

 

Planse

 

Caracteristici

Cea mai importanta caracteristica; senzatia teribila de intepeneala (redoare) resimtita in muschi si tendoane.

 

Stare mentala :

-         Pacient melancolic, trist, nemultumit de el insusi si de ceilalti, certaret

-         Alteori; plin de remuscari

-         Anxietate si atacuri de panica, cu frica de moarte, mai ales in timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit

Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa

 

Aspecte generale, modalitati

-         Oboseste usor, agravat de exercitii fizice

-         Intepeneala in tot corpul

-         Agitatie

-         Dureri pe partea pe care se sprijina

-         Traumatisme ale tesutului conjunctiv, tendoanelor si periostului

-         Contuzii si entorse, mai ales de glezna si pumn

 

Agravari

-         la vreme rece si umeda

-         effort fizic

-         in repaos ( Rhus-tox.

 

Ameliorari

-         vreme uscata si calda

-         in pozitie culcat ( desi uneori, se agraveaza, mai ales durerea )

-         daca isi misca memrele sau intregul corp

 

Cateva simptome locale caracteristice

Ochi :

 Afectarea ochilor prin suprasolicitare, urmata de cefalee; senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii, mai ales dupa o munca migaloasa

Eye, pain, reading while; sewing while; exertion of vision from

 

Gastro-intestinal ;

o       Constipatie, cu efort de defecatie ineficient

o       Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum, prolapsus, stool before)

 

Extremitati :

o       Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic, de suprasolicitare

o       Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala

o       Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara

o       Bursite si tendinite acute post-traumatice

o       Leziuni traumatice ale periostului, cu ingrosare, dupa contuzii

o       Fibroze si proliferari nodulare  ale tendoanelor, dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice, de ex.la nivelul palmelor

o       Chisturi sinoviale

 

Remedii complementare

 Calc-phos

 

Diagnostic dif. – Rhus-tox -  intepeneala agravata dimineata, amel. de miscare, agr. de vreme rece si umeda, redoarea cefei, leziuni tendinoase.

 

Indicatii clinice

Artrite, Atacuri de panica, Bursite, Cefalee, Lombalgii, Fibrozite, Leziuni tendinoase, Leziuni ale periostului, Prolaps rectal, Sciatica, Suprasolicitarea vederii, Suprasolicitari musculare.

 

 

 

HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM)

(Sunătoare, Pojarniţă, Iarba Sf. Ioan)

 

Plantă erbacee perenă, cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre; florile galbene, numeroase, prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. Creste mai ales in zonele de deal sau montane.

 

Plansa

Farmacologie

Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei.

Antibacterian, antiviral

Antiinflamator

Hepatoprotector

 

Remediul Hypericum

Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale.

Simptomul cheie : durerile ascutite, insuportabile ca niste “ impuscaturi”.

 

Aspecte generale:

Leziuni, contuzii, sfasieri de tesuturi,, intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor, limba,ochi )

Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale

Leziuni ale nervilor mari ( ex. – nervul median)

Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale

Comotie

 

Spate

Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi, luxatii )

Leziuni ale coccisului dupa lovituri, cazaturi, nastere

 

Extremitati

Dureri in membrul fantoma; cicatrici dureroase

Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor

 

Comparatii

Ledum, Arnica, Ruta, Rhus-tox, Nat-s

 

 

BELLIS PERENIS

( Bănuţi, Păscuţe, engl. - daisy )

 

Se aseamana mult cu Arnica, desi e mai putin folosit.

Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. – traumatisme ale trunchiului  si al organelor pelvine )

 

Aspecte generale

Luxatii, entorse , contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase

Dupa interventii chirurgicale, atat pentru dureri cat si pt. a grabi vindecarea

 

Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat

 

Simptome locale mai importante

 

Abdomen

Dureri postoperatorii si echimoze

Dureri ale peretelui abdominal la gravide

 

Torace

Cancer mamar dupa o lovitura sau rana

 

Spate

Lombalgii la gradinarii de duminica, rupti de spate la lasarea serii, precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu

 

Extremitati

Contuzii, cu echimoze si/sau hematoame

Luxatii

Senzatia de redoare si racire a membrelor

Abcese

 

 

SYMPHYTUM OFFICINALE

(Tătăneasa)

 

Planta erbacee perena, cu 5-10 flori terminale, avand corola tubuloasa rosie-violacee. Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina, alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator

 

Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. In fitoterapie, se poate folosi in aolicatii externe.

 

Remediul Symphytum

 

Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza, englezii numindu-l si “ repara- oase” ( bone-setter ).

 

Aspecte generale

Stimuleaza formarea calusului in fracturi

Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in

Dureri ale bontului de amputatie ( membru- fantoma ), ca si Hypericum, Staphysagria, Allium cepa.

 

Simptome locale

 

Ochi

Contuzii ale globului ocular, neintrecut de alt remediu

 

Stomac

Gastralgie

Ulcer duodenal

 

Extremitati

Nevralgia genunchiului dupa traumatisme

Slabiciune dureroasa a articulatiilor

 

Comparatii

Arnica, Calc-c, Calc-fl., Calc-phos, Ruta, Silicea, Hamamelis

 

 

_________________________________________________

top

 

 

 

 

ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR

Dr. Silvia Nedelcu – note de curs (27.01.2006)

 

 

 

 

TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME

 

 

A. AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI          

1.      TRAUMATISME INCHISE – CONTUZII, ENTORSE, LUXATII, FRACTURI  

ARNICA ( extravazare sangvină)

LEDUM- tegument rece ; modificări de culoare care persistă mult timp

 

Ř      Entorse, luxaţii

Arnica;

Dacă în 24-48 h. nu se ameliorează :

-         Bellis p.,

-         Rhus toxicodendron ( dureri reumatice şi redoare după o entorsă , agg. de repaus) 

-         Ruta

 

·        slăbiciune şi /sau durere mult timp după : Calcarea carbonica, Strontium carbonicum

·        edem cronic al gleznei: Bovista

·        slăbiciune a gleznelor – entorse frecvente: Natrum carbonicum

·        luxaţie temporomandibulară : Rhus-t

 

Ř      Fracturi

-         Arnica

-         Symphytum

-         Ruta

-         Calc-p, Calc-c

-         Ferr

-         Hypericum.

 Osteoporoză posttraumatică: Cortisonum

 

Traumatisme la nivelul capului

-         Arnica

-         Hypericum (inclusiv în leziuni penetrante)

-         Cicuta virosa – convulsii, midriază ( care poate persista mult timp după traumatism)

-         Opium :somnolenţă accentuată, mioză; în comă respiraţie stertoroasă sau Cheyne-Stokes

-         Helleborus : confuzie, stupoare , îşi rostogoleşte capul pe pernă, mişcări masticatorii, fruntea încruntată- încreţită , midriază ,  cu oligo /anurie;

-         Gelsemium: dureri occipitale, stare de slăbiciune şi tremurături ale membrelor, greutate a pleoapelor .

 

Urmări ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum

-         vertij:- arn.; cic.; Nat-s ;op.; ruta;

-         căderea părului: Hyper.

-         amnezie: am-c.; ARN; cic.; hyper.; merc.; Nat-s ;rhus-t.;

-         depresie: arn.; carc.; Cic; con.; hell.; hyper.; Nat-s; puls.; rhus-t.; sul-ac.; sulph.;

-         pierderea vederii sau a auzului : arn.

-         convulsii: ARN ;art-v.; CIC; Hyper; Nat-s

 

Traumatisme ale coloanei vertebrale

1.      Arnica

2.      Hypericum

3.      Natrum sulphuricum

 

-         cu transpiraţii ale mâinilor şi/sau picioarelor: Nitricum acidum;

-         cu anurie: Arn; rhus-t; Tarent

 

Traumatisme oculare

-         la nivelul orbitei: Arnica;

-         la nivelul globului ocular: Symphytum;

-         leziuni corneene: Euphrasia: produce în special inflamaţii oculare şi nazale, cu secreţii abundente: secreţia lacrimară este iritantă şi văscoasă ( iritantă apoasă : Mercurius) iar cea nazală neiritantă (lacrimară neiritantă şi nazală iritantă: Allium cepa); ag. de căldură, seara, lumină, amel. de aer rece.

-         cu dezlipirea retinei: Gelsemium

-         leziuni penetrante: Hypericum, Calendula

 

Posttraumatic:

-         cataractă:  Tellurium ;

-         strabism: Cicuta.

 

Alte probleme care pot apărea după traumatisme închise:

-         edem testicular după lovituri: ARN ; Con.; Puls

-         avort: Arn; cinnm.; ham.; Puls.; Rus-t.; ruta.

-         menstruaţie: CROCUS.

-         amenoree: Colocynthis.

-         cancer mamar: arn.; Bell-p.; calen.; Con. hyper.

 

 

2.      TRAUMATISME DESCHISE – plăgi:

a.      Prin zgâriere, sfâşiere, tăiere

 

CALENDULA acţionează ca antiseptic aplicată local, prevenind infecţia, şi poate vindeca plăgi deja infectate- în potenţe înalte; are, de asemeni, efect hemostatic şi antialgic.

 

(Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. 5 remedii/ rubrică)

MIND - DELUSIONS - falling - height; from a                            5/1

HEAD - FRACTURES - Skull; of                                                  2/1

HEAD - INJURIES of the head; after – Scalp                             1/1

HEARING - IMPAIRED - distance - amel.                                 3/1

HEARING - IMPAIRED - noises - amel.                                    5/1

HEARING - IMPAIRED - riding in a carriage - amel.                4/1

NOSE – LACERATION                                                              1/1

MOUTH - INJURIES - Tongue – laceration                                2/1

STOMACH - HEARTBURN - horripilation, with                      1/1

BLADDER - INJURY, operations after                                        3/1

URETHRA - PAIN - tearing - chill, during                                  1/1

FEMALE GENITALIA/SEX - CONDYLOMATA - Uterus – Cervix                        3/1

FEMALE GENITALIA/SEX - LOCHIA - offensive - delivery, after instrumental    1/1

FEMALE GENITALIA/SEX - MENSES - copious - abortion or parturition, after - delivery; after instrumental     1/1

LARYNX AND TRACHEA - INJURIES to air passages                                1/1

CHEST - ABSCESS - Mammae - threatening, in old cicatrices                         4/1

CHEST - CANCER - Mammae - contusion, from                                              4/1

BACK - WOUNDS, spinal                                                                                  3/1

EXTREMITIES - FRACTURES - open fractures                                             1/1

EXTREMITIES - HEAT - Foot - eating; after                                                  1/1

 

STAPHYSAGRIA – ca şi Arnica, un policrest important – este remediul de elecţie în tratamentul plăgilor tăiate, cu margini regulate, curate sau cu contaminare minimă            ( anfractuoase şi contaminate  - Calend. ), cum este şi cazul plăgilor operatorii; o altă indicaţie majoră o reprezintă traumatismele aparatului urogenital.

 

HYPERICUM este util în orice tip de traumatism în care este afectat direct sistemul nervos, inclusiv în plăgile penetrante la nivel cerebral, ocular, în fracturile cominutive cu lezarea nervilor , în orice fel de leziune care afectează o zonă bogat inervată etc. Specific pentru Hypericum este caracterul ascuţit, iradiant al durerilor.

 

b.      Prin înţepare:

LEDUM – plăgi înţepate, infectate, înţepături de insecte sau muşcături de animale (dar şi entorse sau contuzii) cu inflamaţie, edem,  coloraţie violacee  sau tegumente marmorate (modificările de culoare persistă mult timp) şi reci cu simptomatologie ameliorată de aplicaţii reci ; profilaxia tetanosului tetanigene.

 

Inţepăturile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum, Urtica, Hypericum sau Calendula, sau, în cazul unei reacţii exagerate, se pot administra şi intern :

Ledum – edem rece , durere amel. de aplicaţii reci;

Apis – inflamaţie care se dezvoltă foarte rapid cu edem, durere arzătoare usturătoare , prurit, culoare roşie sau roz şi tegumente fierbinţi, amel. de aplicaţii reci;

Cantharis – vezicule cu durere intens arzătoare şi prurit, amel. de aplicaţii reci.

-         înţepătură de albină: Apis, Arn.; Carb-ac.; Led.; Urt.; /

                                          şoc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM

-         înţepătură de viespe: Arn.; Led.; mez.

 

Muşcăturile de şerpi: Apis, Ars.; Bell.; Camph. ; Cedr.; Echi.; Euph.; LACH.; LED.; Vip.

 

 

B. Agenţi traumatizanţi termici

1.      Degerături: AGAR(dureri înţepătoare ca şi cum ar fi împuns de mii de ace fierbinţi sau dimpotrivă, reci ca gheaţa).; LACH.; NIT-AC.; PETR.; PULS.

 

2.      Arsuri:

·        uşoare- grd I –II : local  Urtica, Hypericum, Calendula şi intern Urtica sau Cantharis, care controlează foarte bine durerea;

·        grave: se tratează întâi şocul cu Arnica, Aconitum, Opium ş.a

Urtica urens: eritem, dureri înţepătoare ± prurit

Cantharis: flictene, dureri foarte intense, arzătoare( senzaţie ca “de apă clocotită”), amel. de aplicaţii reci;

Arsenicum album: leziuni închise la culoare – tentă negricioasă (flictene, escare, ulceraţii, gangrenă), dureri foarte intense, violente, arzătoare ( senzaţie ca “de cărbuni încinşi”), ameliorate de aplicaţii calde.

Pentru arsuri care se vindecă greu: carb-ac.; Caust

Arsuri de iradiere: calc-f; phos; rad-br.; X-ray

 

3.      Insolaţia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum –carbonicum

 

C. Electrocutarea: starea de şoc se tratează cu Acon.; Morph, iar arsurile şi eventualele fracturi, cum s-a arătat mai sus.

GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v.

GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos.

 

D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis.

E. Intoxicaţia cu CO:

GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op.

 

 

Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timişoara 1999) pag.186  :

…Tratamentul unor asemenea boli (care se datorează doar unei leziuni externe) este lasat în seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atâta timp cât partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe din calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot fi îndepartate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati în scopul îndepartarii unei substante iritante sau pentru a înlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor în aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit - ghips. …”

 

Bibliografie

 

-         BOERICKE W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;

-         BORLAND D., Homeopathy in practice;

-         CASTRO J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine;

-         CLARKE J. H., The Prescriber;

-         GIBSON Douglas M., Manuel d’Urgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. Jean Lafeuillade)

-         LILIENTHAL , Therapeutics;

-         NASH E. B., Nash Expanded Work- Therapeutics;

-         SHEPHERD D., Homoeopathy for the First-Aider

-         RADAR 8

 

-----------------------------------------------

top

 

 

 

 

 

 

ORGANON -  MIASMELE IN HOMEOPATIE

 Dr. Ioan Teleianu - Note de curs:  27-28 ianuarie 2007

 

 

MIASMELE IN HOMEOPATIE

(Noţiuni introductive)

 

 

Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasmă, termen plecat  din limba greacă, semnificând pată sau greşeală. El pleca de la ipoteza că anumite boli infecţioase erau transmise oamenilor de aerul şi apa murdărită de miasme. La sfârşitul secolului 18, se obişnuia să se creadă că miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor în rândul populaţiei. Hahnemann şi-a dat seama că aerul putea vehicula boli infecţioase dar, după părerea sa, elementul patologic nu putea să fie gazos. La sfârşitul anului 1790, Hahnemann s-a sesizat că sifilisul era o boală a sângelui putând să se ascundă sub masca unor numeroase alte boli.  La debutul vieţii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul clasic al sifilisului în toată Europa. El a descoperit rapid că Mercurul în dinamizare homeopatică avea şi mai multă eficacitate asupra sifilisului decât toxicul sub forma sa brută şi a reuşit mai multe vindecări complete.

 

Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul şi a publicat înainte de moartea sa, în 1723, observaţiile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Această informaţie i-a permis lui Hahnemann să presupună că aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infecţioase. Pe această bază, el a susţinut ideile celor ce susţineau rolul “animalcule”-lor dar în acelaşi timp a apărat importanţa predispoziţiei organismului-gazdă. Tot la debutul vieţii sale profesionale, Hahnemann a sugerat că anumite erupţii cutanate, ca acele “cruste de lapte”, trebuiau să fie datorate microscopicelor vietăţi (animalcule) miasmatice, adică micro-organismelor. În această epocă, existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infecţios.

 

Deci, în Homeopatia hahnemanniană, semnificaţia termenului " miasmă " se referă la efectele unui micro-organism asupra forţei vitale, incluzând şi simptomele transmise de generaţiile precedente. Aceste miasme cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi astăzi, şi pot ajunge până la o imuno-deficienţă.

 

Hahnemann a remarcat că fiecare boală cronică cuprindea trei faze, o fază primară, latentă, una secundară si alta terţiară. Efectele acestor miasme se transmiteau de la o generaţie la alta prin ereditate şi provocau predispoziţii la anumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus în 1828 sunt Psora (Psora : miasma pruriginoasă), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) şi Lueza (miasma şancrului sifilitic). Hahnemann a publicat această teorie cu mult înainte ca prezenţa germenilor să fi fost larg acceptată şi majoritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificultăţi în înţelegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . Încă de pe vremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii bănuiau existenţa de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infecţie. În fapt deci, patologia homeopatică este de bună seamă mult mai avansată de cât modernul său echivalent alopatic care nu înţelege totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constituţionale transmise.

În prefaţa de la Organon-ul tradus de Charles Hempel, Constantin Hering povestea că la sfârşitul vieţii sale, Hahnemann făcuse descoperiri complementare şi dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei miasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora.

" Hahnemann a stabilit o distincţie între miasmele veneriene, adică Sifilis şi Sicoză; şi de asemenea a creiat o subgrupă în Psoră, Pseudo-psora. " (Hering) 

Teoria miasmatică a lui Hahnemann cuprindea de atunci două miasme veneriene şi două neveneriene, responsabile de boli cronice de lungă durată. Cele două miasme neveneriene sunt deci  Psora (boala pruriginoasă) şi Pseudo-psora (boala tuberculoasă). Cele două miasme veneriene sunt Sicoza (boala “negilor”) et Lueza (şancrul).

 

Hahnemann a remarcat că evoluţia câtorva cazuri care păreau a depinde de Psoră nu erau legate de o manieră exclusivă de o erupţie cutanată. El a observat că acest tip de afecţiune era de natură infecţioasă şi avea simptome primare, latente şi secundare ca şi elemente ereditare. El a conchis că această afecţiune era datorată unui agent miasmatic cu o etiologie distinctă, cu simptome pe care le-a deosebit de psoră şi a creiat astfel o nouă afecţiune miasmatică pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinică .Toate aceste miasme pot fi dobândite plecând de la o infecţie sau prin transmitere ereditară.

 

 

S-a emis, uneori, ideea că Hahnemann ar fi înţeles că toate bolile de lungă durată erau datorate miasmelor cronice. Acest lucru nu este în intregime exact.

În Organon, el menţionează trei  categorii de maladii cronice:

Ř       cele datorate unor stress-uri  continui (tulburări legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt forţamente tulburări cronice, Aforismul 73),

Ř       cele datorate unei toxicităţi medicamentoase şi unor erori terapeutice (cauze medicale, Aforismul 74), şi 

Ř       cele datorate miasmelor infecţioase  (cauze naturale, Aforismul 78).

În zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie să includă miile de produse chimice potenţial nocive eliminate în jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinală datorată imunizărilor obligatorii, şi marele număr de noi medicamente produse de industria farmaceutică, cea de a doua categorie (cauze medicale) a crescut de o manieră considerabilă..

Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; şi miasme naturale) sunt din ce în ce mai greu de tratat căci aceste trei cauze se întrepătrund şi formează situaţii şi mai complexe..

 

 

SIMPTOMATOLOGIA CONSTITUŢIONALĂ ŞI MIASMELE

 

Etiologia unei boli, temperamentul constituţional al pacientului şi totalitatea semnelor şi simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uităm de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele şi constituţia fizică a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulburărilor cronice întrucât constituţia şi temperamentul reflectă moştenirea miasmatică. Noi trebuie să contăm în mod unic pe istoria personală şi familială a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente în însăşi simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag atenţia asupra cauzei fundamentale chiar şi atunci când ea nu poate fi legată, în cadrul observaţiei, de un factor etiologic specific.

 

Fiecare miasmă cronică are semne caracteristice care fac parte integrantă din totalitatea simptomelor.

De exemplu:

Ř       Psora are tendinţă de a induce iritaţie, inflamaţie şi hipersensibilitate ;

Ř       Sicoza: infiltraţie, indurţie, şi excrescenţe ;

Ř       Pseudo Psora are tendinţă de a induce tuberculi, fibroze şi supuraţii ;

Ř       Sifilisul , granulaţie, degenerescenţă şi ulceraţie.

 

 

Atât cât permite constituţia fizică:

 

Ř       Psora face ca organismul să devină intoxicat, pielea nesănătoasă şi să perturbe funcţiile digestive şi eliminatorii.

Ř       Pseudo Psora are  tendinţa de a produce oase lungi şi fine, un torace strâmt, obraji scobiţi şi ochi strălucitori.

Ř       Sicoza duce la formarea de oase grele, la retenţie de apă, la excrescenţe de ţesuturi şi la o lentoare a metabolismului.

Ř       Sifilisul  are tendinţa de a produce  malformaţii congenitale, o structură osoasă asimetrică, dinţi malformaţi şi o faţă buhăită de tip buldog.

 

Temperamentul:

Ř       Temperamentul psoric este plin de idei pseudo-ştiinţifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte expresivi, vorbăreţi, se supraestimează şi pot gândi că ei sunt geniali, dar pentru alţii ei par nesocotiţi şi nerealişti.

Ř       Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimbător, optimist, dar nesatisfăcut şi doreşte să-şi schimbe locul, slujba, partenerii, etc.

Ř       Sicozicul est pesimist, realist fără concesiuni, septic, secret, bănuitor, gelos, cu idei fixe şi un ascuns dezgust pentru sine însuşi.

Ř       Sifiliticul este un amestec de nebunie şi de geniu cu un simţ ascuţit al ironiei care-l conduce la obsesia morţii şi destrucţiei. Ei au tendinţă de a se culpabiliza, au tendinţă suicidară şi pot evolua spre idiotie, demenţă sau suicid.

 

 

Durerile:

Ř       Psora resimte ca dureri: mâncărimi, senzaţii de reptaţii furnicătoare, gâdileli şi arsuri ;

Ř       Pseudo-Psoricii  resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , înţepături lancinante;

Ř       Sicoza are dureri bruşte, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;

Ř       Sifilis: durerile par absente în etapa actuală sau sunt profunde, nedefinite şi acute, groaznice şi în special agravate noaptea.

Scurgerile:

Ř       Psora are scurgeri destul de puţin abundente, iritante, pruriginoase ;

Ř       Pseudo Psora  are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ;

Ř       Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de peşte ;

Ř       Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infecţie, fetide, foarte puternice.

 

Pielea:

Ř       Pielea la Psora est uscată, aspră, neîngrijită, cea mai mică plagă infectându-se uşor iar leziunile sunt pruriginoase cu secreţie purulentă abundentă.

Ř       Pielea la Pseudo Psora este diafană, delicată, netedă, se lezează şi sângerează cu uşurinţă, producând multe secreţii purulente.

Ř       Pielea la Sicoză este acoperită de veruci, pete, puncte de frumuseţe, excrescenţe, de culoare închisă cu dezvoltare excesivă a pilozităţii.

Ř       Pielea la Lueză prezintă pete roşii închise, sau culoare arămie, cu erupţii fără prurit dar cu tendinţa de a ulcera cu uşurinţă.

 

În ceea ce priveşte simptomatologia mentală, ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternică caracteristică miasmatică, este:

 

Psora:  anxietatea

Sicoza: Frica

Sifilis:  Desnădejdea, disperarea

 

Lucrarea dr. Rakshit ne permite să nuanţăm mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toată patologia genului uman.

 

„Mentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in stări de prostraţie, obosind relativ uşor  în urma efortului mental.

1.        În cursul bolilor, are frică de moarte, gândeşte că este incurabil şi fără speranţă.

2.        Memoria sa este scurtă, e distrat, are o putere de concentrare mediocră.

3.        Psihismul său nu este niciodată satisfăcut, găseşte că tot ce face el nu e niciodată bine, e melancolic, se tulbură din orice fleacuri şi este perturbat cu uşurinţă pe plan psihic;

4.        Aceste tulburări mentale de origină Psorică sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de transpiraţii abundente şi de micţiuni tot atât de importante”.

 

Mentalul Sifilitic este deprimat, niciodată deschis, niciodată sincer, cu dorinţă de sinucidere;

5.        Frică de noapte, puterea sa de gândire (raţionamentul) este lentă, vrea să comande dar in acelaş timp are instincte ucigaşe, cu dorinţă de a distruge vieţile altora;

6.        Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi şi încăpăţânat;

7.        Acest psihism Sifilitic este alinat de manifestările externe ale bolilor pe care le prezintă, ca şi de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.”

 

Mentalul Sicosic este imbufnat (morocănos), iritabil, îşi aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, în timp ce faptele demult petrtecute îi revin cu uşurinţă în minte;

8.        Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu raţionament lent, revenind repede asupra a ceea  ce a zis sau a gândit;

9.        Ca şi în cazul mentalului Sifilitic, el vrea deasemenea să ucidă , să distrugă pe alţii;

10.     Acest psihism se ameliorează prin eliminări patologice, cum este leucoreea, gonoreea, etc.”

 

Fără îndoială, în analiza cazului, proces deosebit de important în stabilirea remediilor homeopatice vindecătoare, se pleacă de la inventarierea inteligentă a totalităţii simptomelor pacientului. Aceasta ne face să acordăm o atenţie deosebită discuţiei cu bolnavul pentru a intra în posesia tuturor datelor privind boala. Totuşi expresia:  „ totalitatea simptomelor”, cel puţin la începutul practicii homeopatiei, te incită să dai atenţie prioritară îndeosebi aspectelor strict semiologice, legate de tipul simptomelor, felul cum pacientul simte suferinţele sale, particularităţile de apariţie, dispariţie, etc. – în orice caz „stresul” medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele esenţiale ale manifestării bolii la pacientul respectiv.

 

Conceptul hahnemann-ian al consultaţiei homeopatice cere ceva mai mult. În analiza cazului avem nevoie atât de datele bolii cât şi de alte două tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale îmbolnăvirii, analizând istoric evoluţia procesului morbid şi de datele constituţiei fizice şi temperamentale ale individului bolnav, reflectând starea actuală a forţelor sale de apărare şi gradul afectării acestora. Acestea alcătuiesc tabloul complet al unei boli. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adevărat ceea ce denumim „totalitatea simptomelor”, iar cunoaşterea lor este absolut necesară în cazul bolilor cronice, boli care ne obligă să tratăm miasmatic tulburările pacientului, în funcţie de profunzimea afectării organismului şi de resursele vitale ale acestuia.

 

În Organon, Hahnemann se referă cu claritate la cauzele bolilor, precizând că există cauze ocazionale şi cauze fundamentale. Acestea din urmă se referă la miasmele cronice. Fiecare miasmă cronică are semnele sale caracteristice care se exprimă mai mult sau mai puţin în cadrul „totalităţii simptomelor”. Deci cunoaşterea atentă a acestora ne ajută să stabilim strategia de tratament în cunoştinţă de cauză.

 

 

Sigur, un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai puţin intricată din punct de vedere miasmatic.

Plecând de la cele 3 miasme fundamentale, cărora Hahnemann le-a adăogat pe cea de a 4-a, Pseudo-psora - denumită mai târziu "Miasma tuberculinică" - astăzi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput să lărgească evantaiul miasmelor de bază, fiind acceptată în zilele noastre încă o miasmă de actualitate - "cancerinismul" sau "miasma cancerinică". Alţi autori contemporani, ca de ex. Sankaran, aduce argumente etiologice in legătură şi cu alte miasme. dintre cele care au avut şi au o înrâurire generală în cauzalităţile patologiei secolelor. Toate acestea vor constitui obiect de studiu în prelegile viitoare ale acestui curs.

 

Efortul de cunoaştere a patologiei miasmatice dominante este în măsură să ne indice cel puţin modalitatea de începere cât mai corectă a tratamentului homeopatic.

 

Din cele de mai sus înţelegem cu uşurinţă profunda valoare a acestor noţiuni despre miasme şi bineînţeles despre valoarea supresiilor ce se produc în timpul tratamentelor medicamentoase, care pot schimba spectrul simptomelor atât de minuţios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic.

Totodată, repetăm:  nu trebuie uitat că baza prescripţiei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sau ansamblul, universalitatea lor); imediat ce ne îndepărtăm de aceasta, ne îndepărtăm de Organon.

  

-----------------------------------------

top

 

 

 

 

 

DOCTRINA:  PSORA

Dr. Ioan Teleianu - Note de curs:  27 - 28 ianuarie 2007

 

 

 

MIASMA PSORICĂ.

 

Este cea mai intinsă din intreaga patologie şi evoluează sub formă latentă cu răbufniri periodice sub formă de acutizare a unor dereglări miasmatice profunde.

Clinica sa este cel mai bine reprezentată de Sulphur.

 

CARACTERISTICI:

 

Ř      alternanţa simptomelor între ele;

Ř      periodicitatea episoadelor morbide, respectiv predispoziţie la alergie sub toate formele sale:

·        cutanată,

·        respiratorie,

·        digestivă,

·        genitală                                                       

 

Ř      tropism cutanat frecvent, la orice agresiune sau morbiditate

Ř      boli acute cu debut brutal, net, cu febră mare – urmate de ameliorare generală

Ř      ameliorare prin tot ceea ce facilitează o scurgere exterioară

·        transpiraţie

·        diaree

·        urinare

·        sânge

 

Ř      predomină simptomatologia fizică în raport cu cea intelectuală; psihismul este puţin exteriorizat (mânie violentă);

Ř      sensibilitate redusă la durere, psoricul nu se vaită, el suportă durerea fara să se plângă;

Ř      tendinţă la congestie arterială şi hipertensiune prin pletoră;

Ř      tendinţă la supraîncărcare metabolică: gută, diabet gras, etc.

Ř      patologie predominantă pe tubul digestiv ; psoricul nu se opreşte de la mâncare când este bolnav;

Constituţia carbonică întruchipează in cel mai mare grad această miasmă.

 

 

 

REMEDII PSORICE

 

Există două serii de remedii adaptate psorei:

            - o serie legată direct de această diateză : unul care marchează debutul ciclului evolutiv şi altul sfârşitul acestuia, respectiv :  SULPHUR  şi  PSORINUM;

            - altă serie este cea legată de decompensarea progresivă a psoricului în interiorul celei mai reprezentative şi stufoase constituţii, cea carbonică, pe linia:

              CALCAREA CARBONICA  spre 

                                        CARBO VEGETABILIS şi

                                                              CARBO  ANIMALIS

 

 

EVOLUTIE GENERALĂ

 

Există două eventualităţi:

 

a.       Pacient care îşi exteriorizează precoce (devreme) patologia:

 

·        În primul rând sub forma afecţiunilor cutanate (furunculi, abcese, eczeme, piodermite, cruste de lapte -  sau cel puţin prurit şi transpiraţii ;

·        În al 2-lea rând sub forma de afecţiuni acute, de diferite localizări, dar totdeauna febrile şi cu evoluţie fermă. Adesea e vorba de afecţiuni respiratorii (de ex. pneumopatiile zise virale ; pneumonia francă lobară acută a adultului sănătos – descrisă pe vremuri este o formă tipică de boală psorică.

·        Sub formă de afecţiuni digestive : crize hepatice, migrene, hemoroizi, ulcer gastric;

 

Spontan sau cel mai frecvent sub influenţa terapeuticilor oficiale, mai mult sau mai puţin fericite, psoricul de mai sus se declară mai devreme sau mai târziu „ alergic „ şi nu mai suportă aspirinele, antibioticele, cortizonicele ;

Totodată devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene, insecte, vaccinări, etc. care declanşează reacţii de eliminări de salvgardare a integrităţii biologice.

-         alergie cutanată (urticarie, edem Quincke)

-         alergie respiratorie (boala de fân, astm)

-         alergie digestivă (migrenă, criză veziculară, intoxicaţie alimentară)

-         alergie genitală (sindrom premenstrual)

Mai târziu apar fenomene congestive circulatorii, mai întâi arteriale, cu hipertensiune, apoi venoase, cu varice.

Se ajunge, în continuare, la retenţii toxinice şi perturbări metabolice, cu:

-         litiaze renale – un fel de întoarcere la carbonismul primitiv

      al diatezei, care solicită Calcarea carbonica, ca un fel de

      isoterapic;

-         litiaze veziculare – martor al colmatării emonctoriilor digestive ;

-         diabet, gută - în aceiaşi categorie;

-         scleroze de tot felul cu pierdere de memorie,vertij, insuficienţă renală, dureri articulare şi anorexie – neobişnuite la psoric – semn de decompensare gravă.

 

b.      Pacient, multă vreme fără acuze patologice, care se laudă că nu ştia ce este boala, care  ajunge la consultaţie după vârsta de 50 ani, pentru acuze aparent neînsemnate : astenie, mici crize de palpitaţii, de dispnee de efort, arsuri gastrice, hemoroizi, reumatism – dar care persistă.

     La acesti pacienţi, adesea euforici, se profilează la orizont afectări organice

     ca infactul sau insuficienţa cardiacă.

     Alţii surprind prin modificări de caracter, stări de nelinişte, anxietate,

     tristeţe, iritabilitate, etc. semne de decompensare şi organicitate.

 

 

REMEDII PSORICE EVOLUTIVE

Practica homeopatică arată că organismul uman oferă o mare varietate de tablouri de tip psoric, uneori chiar la acelaşi remediu, ceea ce se reflectă şi prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertorizările, în cursul tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urmăriţi în timp. Se pot observa fie evoluţii favorabile, compensate, fie evoluţii decompensate. In acest fel s-au remarcat etape de legătură între remediile anti-psorice cele mai răspândite, astfel:

 

Decompensare diatezică progresivă:

-         Sulphur

-         Hepar sulphur

-         Graphites

-         Lycopodium

-         Psorinum

 

Decompensare constituţională:

-         seria carbonică:

o       Calcarea carbonica

o       Magnesia carbonica

o       Kalium carbonicum

o       Natriu carbonic

o       Baryta carbonica

o       Ammonium carbonicum

o       Carbo vegetabilis

o       Carbo animalis 

 

-         seria sulfurică:

o       Calcarea sulfurica

o       Magnesia sulfurica

o       Kalium sulfuricum

o       Natrum sulfuricum

o       Baryta sulfurica

o       Ammonium sulfuricum

o       Sulfuricum acidum

 

 

REMEDII DE DRENAJ:

Nebel şi Vanier, ţinând seama de efectele uneori extrem de vulcanice declanşate de unele potenţe greu de precizat în raport cu reactivitatea diferită a pacienţilor, faţă de remediile antipsorice, în special în cazul Sulphurului, au dezvoltat o teorie pragmatică de evitare sau de atenuare a acestor reacţii, folosind unele remedii care au un impact favorabil, în anumite diluţii, asupra pregătirii emonctoriilor de drenaj toxinic dominant, cu reale avantaje pentru bolnavii cronici.  Acest efect apare, de bună seamă, folosind şi diluţiile joase ale remediului simillimum dar inconstant. Printre remediile de drenaj se numără:

o       Nux vomica                :  sistem nervos

o       Berberis                      :  ficat şi rinichi

o       Iris versicolor             :  pancreas

o       Glonoinum                  :  artere

o       Aesculus                      :  vene

o       Urtica urens                :  piele, alergii

o       Ledum palustre          :  articulaţii

o       Arnica                         :  muşchi.

 

 

 

------------------------------------------------

top

 

 

 

 

 

 

MATERIA MEDICA: SULPHUR

Dr. Ioan Teleianu - Note de curs  27 - 28 ianuarie 2007

 

 

 

 

SULPHURUS

Este aproape imposibil de făcut un rezumat al punctelor esenţiale ale remediului Sulphur, deoarece spectrul remediului este atât de vast, încât fiecare trăsătură caracteristică  menţionată poate părea contrazisă de altă caracteristică la fel de valabilă, însă cu simptome opuse. Sulphur este cu siguranţă cel mai folosit remediu, ceea ce l-a făcut pe Kent să afirme că nu s-ar putea face deosebirea între un homeopat cu experienţă şi un novice numai pe baza frecvenţei cu care aceştia prescriu pacienţilor remediul, deosebirea constă în faptul că unii îl folosesc cu succes şi alţii nu.
Sulphur este mai frecvent un remediu masculin. Există două mari tipuri de personalitate, caracteristice remediului:

 

1)- tipul filozofic, cu preocupări intelectuale, dar cu legături umane superficiale (cu familia, prietenii). Este un gânditor adevărat, profund, cântărind îndelung probleme intelectuale adânci, într-un mod detaşat. Inteligenţa sa tinde să-l îndepărteze de ceilalţi, astfel încât devine plin de sine, preocupat numai de realizările sale. Cea mai mare dorinţă a sa ar fi să descopere vreun adevăr sau nişte cunoştinţe noi care să îl facă celebru. Este un om ambiţios, tipul de intelectual rece, detaşat, adoptând o atitudine cinică, condescendentă, în faţa vieţii. Uneori ajunge să simtă dezgust faţă de alţii. Încrederea în sine pe care o nutreşte e de nezdruncinat.

 

2)- tipul de “idealist practic”, care pune accent mai ales pe relaţiile sociale şi muncă. Acest tip de pacient tinde să fie extrovertit, prietenos, fermecător, oarecum inocent, în mare măsură. Oamenii depind de el, este plin de viaţă şi de entuziasm. Acest tip are nevoie de aprobare şi de afecţiune din partea celorlalţi; deşi pare plin de încredere în sine, vrea să simtă că e aprobat şi preţuit. Deşi e lăudăros şi plin de sine, fanfaronada lui este atât de naivă, încât nu e respingătoare.
Poate fi generos, de asemenea poate avea multe temeri şi stări de anxietate, în legătură cu sănătatea sau cu familia sa. Poate avea
perioade de posomorâre, nelinişte şi depresie.

 

Femei:
 Pacienta Sulphur poate să nu prezinte aceeaşi personalitate, cu acelea descrise mai sus în cazul bărbaţilor. Deşi poate fi preocupată excesiv de persoana sa, şi intelectuală, ea este mai interesată de probleme materiale, practice, de afaceri, etc. Este foarte competentă, vioaie, îi place să fie mereu ocupată, are o minte ascuţită. Mai există un tip de femeie Sulphur care, deşi este inteligentă şi realizată pe mai multe planuri, pare totuşi împrăştiată şi dezorganizată. Femeia Sulphur tipică are o fire masculină, dominatoare. Îi place să conducă din poziţii de autoritate, control şi responsabilitate. Simptomele emoţionale vor fi relevate de familie, mai degrabă decât de pacienta însăşi: familia va spune că ea este încăpăţânată şi irascibilă; de asemenea poate fi foarte anxioasă şi ipochondră în manifestări. Are o înfăţişare robustă sau chiar corpolentă, o constituţie fizică foarte solidă.

 

Lenea:
 Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. Pacientul zăboveşte, amână îndeplinirea sarcinilor, se gândeşte la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfârşit. Îi place mai mult să stea şi să discute filozofic decât să acţioneze practic. Unul dintre pacienţii Sulphur a elucidat odată această caracteristică, spunând că preferă să citească un comentariu critic dintr-o revistă, despre o carte nouă, deoarece, deşi dorea să fie versat în literatura modernă, nu reuşea să facă efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectivă.

 

Neglijenţa:
 Este o altă caracteristică a pacienţilor Sulphur; în trecut era chiar şi mai evidentă, înainte de apariţia facilităţilor igienice şi a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. Chiar şi acum, în ciuda igienei moderne, pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele pătate cu mâncare, părul unsuros şi nepieptănat, cămaşa descheiată, mototolită sau cu nasturii încheiaţi greşit. Pacientului îi e lene să se spele sau are aversiune faţă de spălat sau se spală doar pe porţiuni. Casa sau biroul său au un aspect de zonă calamitată, cu vrafuri de cărţi şi de hârtii şi vase murdare peste tot. Uneori pacienţii Sulphur pot fi anormal de meticuloşi şi de ordonaţi.

 

Criticism:
 Pacientul găseşte cusururi oricui. Pare să creadă că ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însuşi, etc.. Uneori simte chiar dezgust faţă de alţi oameni, de exemplu faţă de oameni în vârstă sau obezi.

 

Anxietate:
 Anxietatea e frecvent întâlnită la acest remediu, în general legat de sănătate sau de familie. Pacientul poate ajunge la o adevărată ipochondrie, de asemenea poate fi îngrijorat, în mod iraţional, sau speriat să nu se întâmple ceva rău familiei sale; dacă un membru al familiei întârzie, pacientului îi este imediat teamă să nu sa fi întâmplat un accident, etc.

 

Aroganţă:
 Egotismul este o altă caracteristică a remediului, deşi unii pacienţi prezintă simptomul neîncrederii în sine şi au nevoie de sprijin. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintală şi de inteligenţa sa. El are multă încredere în sine şi îi consideră pe ceilalţi plicticoşi, mai ales dacă aceştia nu îl găsesc pe el fascinant.

 

Copii:
 Copiii Sulphur sunt robuşti, plini de curiozitate, cu o voinţă puternică şi extrovertiţi. Vor să fie centrul atenţiei şi pot reacţiona cu gelozie sau mânie dacă alţii devin centrul preocupărilor. Aroganţa adulţilor se observă şi la copii. Băieţii Sulphur sunt atraşi de mecanică, fiind foarte curioşi să afle cum sunt construite diverse mecanisme. Ao o constituţie fizică robustă, greoaie şi sunt bătăioşi, certăreţi. Dacă au o fire echilibrată, ei sunt foarte populari în şcoală, devenind lideri. Dacă au o fire dezechilibrată. devin bătăuşi sau copii cu probleme de comportament. Copiii Sulphur pot fi foarte deschişi şi inocenţi. Le place să stabilească legături prietenoase cu adulţii şi nu suportă să fie trataţi altfel decât ca nişte adulţi, considerând că e necinstit să fie trimişi la culcare  devreme, în timp ce adulţii continuă conversaţia.

 

Fizic:
 Orice stare patologică fizică răspunde la tratamentul cu Sulphur. Zonele problematice obişnuite sunt: pielea (abcese, acnee, eczemă, psoriazis, etc.) şi traiectul digestiv (diaree, ulcer, hemoroizi, etc.).

 

Stări mentale:

·        plin de sine, lăudăros, face paradă privind calităţile sale; (gr.3);

·        adversar inascut a tot ce este rafinat:

·        lene; (gr.3);

·        neglijent, dezordonat  (gr.2),

·        murdar (gr.2); nu îi pasă cum arată (gr.3); aversiune de a se spăla (gr.2, la copil, gr.3);

·        intelectual, îi place să filozofeze, să teoretizeze;

·        extrovertit, nestăpânit, gălăgios, prietenos;

·        extrovertire la copii autoritari, cu preocupare pentru mecanică;

·        nelinişte în legătură cu sănătatea; nelinişte în legătură cu familia şi copiii;

·        îi e teamă de accidente, de boli;

·        ambiţios;

·        critic;

·        dezgust, o sensibilitate viscerală pentru mirosuri, obiecte sau chiar oameni;

·        teamă de înălţimi, teamă când vede pe alţii la înălţime;

·        teamă de boli;

·        claustrofobie;

·        teamă de infecţii, de cancer, de eşec, teamă să nu fie respins de oameni;

·        metodic, cusurgiu, îşi impune constrângeri; îşi muşcă unghiile;

·        încăpăţânat;

·        lipsa încrederii în sine;

·        are nevoie să fie lăudat, sprijinit;

·        pacientul colectează lucruri, are impresia sau halucinaţia că lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare, că îl fac să pară bogat;

·        impulsuri de a face rău familiei, care îl înspăimântă;

·        plâns la menopauză;

·        pacientul repetă întrebarea înainte de a răspunde;
 

 Stare generala:

  • călduros (cu sânge cald), agravare la căldură, deşi unii pacienţi sunt friguroşi;

  • agravare generală şi locală din pricina căldurii patului;

  • agravare generală iarna;

  • agravare la ora 11h., foame, cefalee, etc.;

  • agravare când stă în picioare (dureri lombare, diaree, leşin);

  • ameliorare când stă întins în pat;

  • aversiune faţă de (sau agravare după) baie;

  • scurgeri, scaun, secreţii, transpiraţie cu miros fetid;

  • transpiraţie excesivă;

  • agravare generală după supresia erupţiilor şi scurgerilor;

  • dureri cu senzaţia de arsură;

  • agravare generală la sfârşitul săptămânii, în week-end;

  • agravare în zilele noroase,

  • când soarele de abia se zăreşte printre nori;

  • înfăţişare:

      1) corp subţire, uneori încovoiat, sfrijit, supt;
     
2) robust, rumen la faţă, pletoric, buze roşii, păr unsuros, nepieptănat, neîngrijit;

 

Cap

  • cefalee în week-end;

  • cefalee cu senzaţia de cordon strâns în jurul capului;

  • cefalee sau arsură în vertex, ameliorată de comprese reci;

  • cefalee mai severă iarna, agravată de mirosuri; erupţii pe pielea capului sau la marginea scalpului; mătreaţă, seboree a pielii capului, la marginea părului, la sprâncene;

  • infecţii dentare recurente;

  • faţa rumenă, uneori congestionare alcoolică sau dilatarea venelor nasului şi obrajilor;

  • bufeuri de căldură la menopauză;

  • otită, otoree, mai ales la urechea stângă;

  • acnee rozacee;

  • acnee pe nas;

  • buze rumene; 

 

Ochi:

·        sprâncene groase, stufoase;

·        conjunctivită cu senzaţie de nisip în ochi;

·        blefarită, roşeaţă, usturimi şi iritaţie la merginile pleoapelor;

·        irită;

·        retinită;

·        hemoragie retiniană;
 

Nas:

·        mare sensibilitate la mirosuri;

·        nu suportă mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosul său propriu);

·        sinuzită, scurgeri cronice, purulente din nas;

·        boala fânului;

·        polipi nazali;


Stomac:

·        apetit nesăţios, îi place să mănânce;

·        senzaţie de foame şi de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h.;

·        sete puternică cu dorinţă de a bea băuturi reci de la ghiaţă;

·        doreşte: dulciuri, ciocolată, îngheţată, grăsimi, condimente, alcool (mai ales bere sau whisky), carne, mâncare cu gust picant (ardei iute, etc.,), mere; doreşte dulciuri şi ciocolată mai ales înainte de menstre;

·        aversiune: ouă, mai ales gălbenuş de ou moale, peşte, mâncare acră, măsline, dovlecei, terci, ficat, rareori dulciuri;

·        dispepsii (arsuri în stomac, mai ales din pricina abuzurilor alimentare), gastrite;  ulcer peptic;

·        indigestie în timpul menstruaţiei;


Rect:  

·        diaree sau scaun moale în fiecare dimineaţă, deseori trezindu-l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. ;

·        uneori pacientul are mai multe scaune în fiecare dimineaţă;

·        nevoie subită, puternică, de defecaţie;

·        scaun cu miros extrem de puternic, toată familia ştie când a evacuat;

·        eliminare de gaze cu miros puternic;

·        diaree după ce bea bere;

·        prurit sau senzaţia de arsuri în rect agravate la căldură, ameliorate la frig;

·        hemoroizi;

·        fistulă rectală;

·        secreţii, prelingeri ale rectului foarte iritante;


Uro-genital:

·        erupţii în jurul organelor genitale;

·        herpes;

·        apetit sexual crescut la tipul de pacienţi pletorici;

·        la tipul de pacienţi intelectual, uscăţiv, activitatea sexuală nu este o prioritate sau este chiar dezagreabilă;

·        impotenţă sau absenţa erecţiei;

·        enurezis;

·        fimoză, balanită ;

·        prostatită, arsuri uretrale sau prostatice;

·        hipertrofie de prostată;

·        scurgeri uretrale;

·        urină cu miros puternic;

·        leucoree galbenă cu miros puternic;

·        prurit vaginal;

·        transpiraţie cu miros puternic în zona inghinală, la plici;


Cardiac:

·        dureri precordiale (angină pectorală);

·        palpitaţii, mai severe noaptea în pat, sau în somn;

·        boli cardiace în stadiu avansat;
 

Torace:

·        astm, mai sever când pacientul răceşte;

·        respiraţie mai dificilă seara;

·        apnee în somn, pacientul tresare din somn cu senzaţia de sufocare;

·        tuse, mai severă noaptea în pat;

·        pneumonie;

·        bronşită;

·        emfizem;

·        tuberculoză;
 

Spate:

·        slăbiciune a spatelui, pacientul se sprijină pe spătarul scaunului;

·        dureri lombare şi sciatică;

·        dureri de spate, mai severe când pacientul stă în picioare mult timp, sau când se apleacă;

·        nu poate sta drept (ţeapăn), când e în picioare;

·        acnee pe spate;
 

Extremităţi:

·        dureri în umărul stâng;

·        artrită agravată de încălzire exagerată, ameliorată de comprese reci;

·        artrită reumatismală; gută; artrită psoriazică;

·        celulită, limfabgită, mai ales pe antebraţe; panariţiu paraunghial;

·        varice;

·        unghiile îngroşate şi distorsionate, mai ales unghiile picioarelor;

·        transpiraţia picioarelor cu miros puternic;

·        căldură la picioare; pacientul îşi scoate picioarele de sub cuvertură sau caută cu neastămpăr locuri mai reci prin pat;
 

Somn:

·        insomnie; doarme bine 3 sau 4 ore, apoi se trezeşte şi dormitează intermitent tot restul nopţii; apnee în somn, se trezeşte brusc cu senzaţia de sufocare;

·        râde în somn (Lyc.);

·        coşmaruri, mai ales dormind pe spate;

·        preferă să doarmă pe stânga;
 

Piele:

·        prurit agravat de căldură, în pat, noaptea, după baie sau când poartă haine de lână;

·        erupţii cu scurgeri şi mâncărime insuportabilă;

·        eczemă; psoriazis; seboree; urticarie provocată de stejarul otrăvitor; scabie;

·        abcese, furunculi dureroşi, de obicei recurenţi;

·        herpes;

·        impetigo;

·        micoze rotunde;

·        vărsat de vânt;

·        erizipel;

·        celulită;

 

Indicaţii clinice:
Abces rectal; Abces; Acnee; Alcoolism; Alergie; Amigdalită; Angină  pectorală; Anxietate; Aritmie; Artrită reumatismală; Artrită; Astm; Blefarită; Boli ale ţesutului conjunctiv; Bronşită; Bufeuri de  menopauză; Bursită; Cefalee; Ciroză; Colită; Conjunctivită; Constipaţie; Demenţă; Depresie; Diabet; Diaree; Eczemă; Faringită; Fistulă rectală; Fisură recto-anală; Gută; Hemoroizi; Hepatită; Hernie hiatală; Herpes; Hipertensiune; Impetigo; Inflamaţii intestinale; Insuficienţă cardiacă congestivă; Irită; Lombalgii; Malignitate; Mătreaţă; Micoze rotunde (Tinea); Migrenă; Otită medie; Pneumonie; Polipi nazali; Prostatită; Prurit anal; Psoriazis; Reflux esofagian; Rinită; Sciatică; Scleroză amiotrofică laterală; Scleroză multiplă; Seboree; Sindromul oboselii cronice; Sinuzită; Ulcer peptic;

Remedii complementare: Ars., Nux-v., Psor., Acon., Puls.,
      >>>> ciclul:  Sulph. --> Calc. --> Lyc. --> Sulph. <<<< (constitue aşa numita "triadă antipsorică, care trebuie să înceapă totdeauna cu Sulphur)

 

Stări acute:
 - Răceli, gripă, amigdalită, bronşită, pneumonie, neglijate şi care se prelungesc: pacientului îi e cald, transpiră mult, poartă haine vechi şi nu îşi schimbă hainele timp de zile întregi, părul devine unsuros şi se lipeşte de cap;
 - Pojar (Apis., Bell., Bry., Euphr., Gels., Puls., Rhus-t.);

 

Comparaţii:

  • Nux-v.: Ambiţios, plin de sine, nerăbdător, doreşte grăsimi şi condimente, dereglări gastro-intestinale;

  • Puls.:Călduros (cu sânge cald), agravare la căldură, teamă de înălţime, iritabil, dezgust, doreşte dulciuri, cefalee, picioare fierbinţi, boli de piele;

  • Arg-n.: Călduros (cu sânge cald), extrovertit, teamă de înălţime,  probleme gastro-intestinale, diaree, doreşte dulciuri;

  • Alte remedii:  Psor., Aloe., Med., Lyc., Plat., Ant-c., Graph., Mez.

 

 

ADDENDA

 

            SULFUR, comme SILICEA, est un remčde dangereux ŕ donner lorsqu´il y a une maladie du parenchyme dans des organes d´importance vitale, en particulier dans les poumons.

        

            Lorsque les bouffées commencent dans la poitrine, autour du coeur, cela ressemble davantage ŕ SULFUR, mais quand c´est dans le dos ou dans l´estomac, cela rappelle davantage PHOSPHORUS.

 

         Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid".

 

         Veut reprendre son sommeil, et lorsqu´il est bien rendormi, on peut ŕ grand peine le réveiller, et il a besoin de dormir tard dans la matinée.  C´est le moment de son meilleur repos et son sommeil le plus profond.

 

            Mais c´est un remčde dangereux ŕ administrer dans les cas avancés de phtisie, et si on le donne, il ne faut pas le prescrire ŕ trčs hautes dilutions.

 

            N´entreprenez pas d´arręter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancés, męme si SULFUR paraît ętre indiqué par les symptômes; en fait, il n´est pas indiqué.

 

            C´est un grand remčde pour extérioriser ce qui a été masqué; de lŕ vient que l´on voit SULFUR sur toutes les listes de remčdes utiles pour les éruptions supprimées, ou pour tout ce qui a pu ętre supprimé par les drogues.

 Męme quand ce sont des éruptions aiguës qui ont été supprimées SULFUR est un remčde de valeur.

 

           Ce que SULFUR est pour la psore, MERCURIUS l´est pour la syphilis, et THUYA pour la sycose.

 

            Les personnes qui passent leur vie ŕ broyer du kaolin et les produits variés dont on se sert pour fabriquer la porcelaine, et les travailleurs de la pierre, demandent surtout CALCAREA et SILICEA, mais ceux qui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR.

 

             La rougeole, lorsqu´elle sort avec cette couleur violacée, réclame trčs souvent SULFUR.

 C´est un grand remčde de la rougeole. Le médecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec PULSATILLA et SULFUR, en recourant, occasionnellement, ŕ ACONIT et EUPHRASIA.

 En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est foncée et que la rougeole ne sort pas.

 

            Les redoutables effets de la vaccination sont fréquemment guéris par SULFUR.

 Ici il fait concurrence ŕ THUYA et MALANDRINUM.

 

            Le malade SULFUR a de l´aversion pour le travail.

 Il restera assis ŕ ne rien faire, et laissera sa femme prendre du lavage et "s´user les ongles au travail" en s´occupant de lui; il pense qu´elle n´est bonne qu´ŕ cela.

 

             SULFUR est l´adversaire-né de tout ce qui est raffiné. ARSENICUM est le type de malade raffiné, et ces deux remčdes sont aux antipodes l´un de l´autre.

 

**  **  **

 

 

 

 

MATERIA MEDICA: PSORINUM

Dr. Adrian Dumitrescu - Note de curs  27 - 28 ianuarie 2007

 

 

PSORINUM (psor.)

 

Istoric:

Este un nosod.

Hering l-a preparat din materia sero-purulentă a veziculelor de scabie.

D.p.d.v. terapeutic campul de acţiune este cel al manifestărilor psorice cu lipsă de reacţie în bolile cronice, lipsă de vitalitate şi apetit după cazuri acute severe, acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizează pe deplin, acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare.

Din punct de vedere al manifestărilor psorice este foarte apropiat de Sulphur.

Se spune despre aceste două remedii că fac lumină în cazurile confuze.

 

Psorinum e util atat în manifestările de la nivelul pielii (expresie superficială a bolii) cat şi atunci cand datorită supresiilor erupţiilor boala este împinsă în profunzime, generand tulburări mentale şi lipsă de vitalitate.

 

Constituţiile care beneficiază cel mai mult sunt:

     1. Persoanele cu boli de piele şi adenopatii (care au avut în antecedente

          erupţii supresate).

2. Persoanele nervoase, neliniştite care tresar uşor.

3.    Constituţiile psorice cu lipsă de vitalitate şi de reacţie vitală apărute după boli severe.

4.    Constituţii psorice cu miros neplăcut al corpului şi care nu poate fi îndepărtat de spălat.

5.    Copii delicaţi, palizi, cu aspect bolnăvicios, miros urat, capricioşi şi irascibili.

 

CAUZALITATE : 

Probleme şi tulburări după boli infecţioase, care durează de ani de zile.

Emoţii ; emoţii uşoare care generează tulburări severe.

Probleme apărute după ridicarea unor greutăţi prea mari, dislocări, luxaţii, lovituri.

 

ESENTA REMEDIULUI:

George Vithoulkas, în « Convorbiri despre homeopatia clasică”, spune că 3 idei de bază se regăsesc în tabloul lui Psorinum :

1.   Mancarimea (Itching) internă şi externă, 2.Descompunerea (Decomposition) internă şi externă şi 3. Sărăcia (Poverty) internă şi externă.

 

 

Pe plan fizic :  

-         Sunt afectate în principal pielea şi plicile (orice gen de erupţie cu mancărime), aparatul respirator, urechile şi intestinul, partea dreaptă a corpului.

-         E considerat cel mai friguros remediu din toată MM (se îmbracă gros vara – uneori cu pălărie sau căciulă).

-         Are o marcată tendinţă către boli acute; răcesc uşor şi vindecarea trenează mult.

-         Lipsă de vitalitate –vrea înotdeauna să ajungă acasă să se întindă-  este un alt aspect al sărăciei despre care vorbeam mai sus( şi lipsa de reacţie vitală –nu reacţionează la remedii corect alese), prostraţie după boli acute.

-         La acestea se adaugă mirosul urat (putred, cadaveric) al corpului şi al tuturor eliminărilor (diareea, transpiraţia, otoreea, erupţiile). Oamenii nu pot sta în aceeaşi cameră cu pacientul Psorinum.

-         Transpiraţie urat mirositoare, abundentă noaptea sau de la cel mai mic efort (în special după o boală acută debilitantă).

-         Intotdeauna foame cu durerea de cap – dacă mănancă se amel cefaleea; foame în mijlocul nopţii.

-         Inainte de a avea un atac (cefalee, epilepsie, gripă) se simt foarte bine.

 

Pe plan mental:  

-         Anxietatea (gradul 4 impreună cu ARS, KALI-AR, CALC-AR)  (este mancărimea internă care apare adesea după supresia unor erupţii la nivel extern) şi disperarea în ceea ce priveşte viitorul (grd 2 impreună cu Nat-M – rubrică cu 8 remedii) ;

-          frică de sărăcie şi faliment (insecuritate la nivel material) grd 2- chiar dacă e bogat are senzaţia că o să dea faliment- această frică se regăseşte în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3).  Ca o paranteză e interesant că sărăcia reală poate să producă aceste cazuri de Psorinum (în timpul ocupaţiei Greciei de către germani, datorită stresului şi condiţiilor mizere 80% din populaţie a avut scabie.

-         senzaţia că sunt abandonaţi ,părăsiţi, angoase care pot să ajungă la ganduri suicidare   

-         frică pentru sănătate, disperat că nu se va face bine, frică de singurătate.

-         Mind, Despair- itching of the skin from (rubrica cu 3 rem; singurul rem de gradul 3).

 

 

 

REMEDIUL  pe larg:

 

Mental: 

- ANXIETATE (gradul 4 impreună cu ARS, KALI-AR, CALC-AR) SI DISPERARE IN CEEA CE PRIVESTE VIITORUL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat-M si Psor singurele grd 2). SE SIMTE UN RATAT. Fără speranţă, pesimist. Descurajat.

- Frică de cancer, eşec.

- SE SIMTE PARASIT, ABANDONAT.

- FRICA DE SARACIE SI FALIMENT.

- Se simte sărac şi că nu-şi va reveni niciodată după eşecul în afaceri.

-Visează hoţi şi pericole.

- Frică de singurătate, de foc.

- Anxietate în legătură cu sănătatea. DISPERAT CA NU SE VA FACE BINE .

- Depresie datorită mancărimii.

- DISPERARE DE LA MANCARIMEA PIELII.          (3 remedii, el fiind singurul de gradul 3 ; carbn-sulph, dolichos pruriens de gradul 1).

- Morocănos şi în mare depresie. Descurajat. Ganduri de sinucidere .

- Melancolie religioasă.

- STARI DE ANGOASA agg. NOAPTEA,însoţite de mare nelinişte. (Ars).

- Copii: cu stare de bine şi jucăuşi ziua, ţipă şi plang toată noaptea.

             sau bebeluşi bolnăvicioşi care nu dorm nici ziua nici noaptea, sperioşi,

             iritabili şi plangăcioşi.

 

 

GENERALITATI : 

- Infăţişare murdară.  

- Foarte friguros. (Se spune despre el că este cel mai friguros dintre remedii).

- Ii lipseşte căldura vitală. (generals- heat- lack of vital heat).

- Frecvente probleme acute, răceşte uşor, şi se vindecă greu.

- SE SIMTE FOARTE BINE INAINTE DE A FACE O CRIZA.

- ELIMINARI CU MIROS DE PUTRED, DE HOIT (scaun, transpiraţie, secreţii, întregul corp indiferent cat s-ar spăla).

- Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut după o boală lungă.

- SLABICIUNE, LIPSA DE VITALITATE.

- Menopauză: Bufeuri de căldură, ca şi cum s-ar turna apă caldă pe ea.

- Corp dureros, face uşor luxaţii şi se răneşte uşor.

- Aversiune la carnea de porc.

 

 

CAP: 

- SENZATIE DE FRIG, trebuie să si-l acopere chiar şi în timpul verii.

- Durere agg. de expunerea capului la frig, curent, agg de post, erupţii supresate,  amel. de epistaxis şi de mancat.

- Migrene, dureri cronice cu foame (înainte şi în timpul migrenei) şi vertij. Durere ca de ciocănele care bat (Nat-Mur).

- Dureri ca după o lovitură puternică însoţite de menstre supresate, dureri precedate de tulburări de vedere ; se amel la epistaxis.

- Păr uscat, fără luciu, aspru, se încurcă uşor.

- ERUPTII la nivelul scalpului care fac să adere şi părul la ele (Graph).

 

OCHI :

-         Oftalmie cronică cu recurenţe constante.

-         Intunecarea vederii.

-         Infecţii recurente, cronice.

-         Aglutinare, puroi. Blefarită.

 

URECHE : 

- Infecţii cronice cu otoree urat mirositoare.

- Erupţii în conductul auditiv extern şi în spatele urechilor.

- Cruste cu secreţii în jurul urechilor.

- Herpes de la tample peste urechi pană la obraji.

- Eliminări urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor. Mancărime insuportabilă.

- Otoree cu miros putred însoţită de durere de cap şi diaree apoasă ofensivă ca miros.

- Puroi fetid din urechi de culoare maronie. Cerumen roşu. Senzaţie de zgomote iluzorii ca şi cum ar auzi cu nişte urechi care nu-s ale lui.

 

Nas:

- Coriză constantă ca în febra fanului.

- Sinuzită.

 

Faţă:  

- Erupţii umede, urat mirositoare.

- Aspect murdar, ca şi cum nu s-ar fi spălat.

-  Palidă, bolnăvicioasă.

 

GURA: 

-         Crăpături recurente la colţurile gurii.

-         Simte că dinţii se clatină, apoi apare durerea agg de atingere.

-         Simte varful limbii ca opărit (ars). Gust murdar în gură sau amar.

-         Ulceraţii ale limbii şi gingiilor; mucus cu gust prost adherent la palatul moale. Pioree a gingiilor, sangerare. Gingiile se retrag de pe dinţi.

 

GAT: 

-         Amigdalite recurente (recurring quinsy). Vindecă tendinţa la a face amigdalite.

-         Amigdale foarte mari, cu dureri la înghiţire şi iradiere în urechi.

-         Salivaţie abundentă şi urat mirositoare, mucus aderent în gat.

-         Ca un dop în gat care împiedică expectoraţia.

 

GAT EXTERN: 

- Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere; durerea iradiază la nivelul capului.

- Ceafă cu excoriaţii de la secreţiile eczemelor scalpului.

 

STOMAC:

 

- INTOTDEAUNA II ESTE FOAME.

- Apetit nesăţios dar cu toate acestea este slab.   

- SE TREZESTE NOAPTEA SI TREBUIE SA MANANCE (si la gravide)  (Lyc, Phos).

- Greaţă de la mişcările fătului ; greaţă în sarcină neameliorată de alte remedii.

- Pierdera apetitului după o boală, cu sete mare.

 

ABDOMEN: 

Flatulenţă şi disfuncţii hepatice. Flatus cu miros de ouă stricate.

 

RECT: 

-         Scaune cu mucus, sange, fluid întunecat la culoare, excesiv de fetid, putred, care se răspandeşte în toată casa.

-         Diareea sugarilor (cholera infantum).

-         Constipaţia sugarilor şi copiilor mici  la copii palizi, cu aspect bolnăvicios şi cu adenopatii.

-         Scaun dificil de eliminat, cu sange din rect şi hemoroizi arzători.

 

RINICHI: 

Enurezis constant, agg la lună plină.

 

GENITAL MASCULIN: 

- Erupţii urat mirositoare. Gonoree cronică, secreţii nedureroase, din uretră, care patează lenjeria în galben. Sifilis primar, tertiar.

- Aversiune pentru sex.

 

GENITAL FEMININ:                                                                                              

- Leucoree fetidă cu durere mare de spate şi debilitate (slăbiciune), erupţii urat mirositoare.

- Vomită constant şi frecvent în timpul sarcinii. Fatul se mişcă violent.

- Mancărime.

- Aversiune pentru sex.

 

RESPIRATIE: 

-         TUSE, BRONSITA, DISPNEE  amel. STAND INTINS PE SPATE CU BRATELE INDEPARTATE DE CORP ca şi cum ar fi crucificat,  agg. STAND ÎN SEZUT.

-         Tuse uscată, puternică cu mare slăbiciune în piept.

-         Tuse care revine în fiecare iarnă de la erupţii supresate.

-         Expectoraţie cu sange şi senzaţie de căldură în piept.

 

SPATE: 

- Durere lombară agg. de mers şi stat în picioare. Durere ca de înţepături la nivelul spatelui. Durere surdă seara, nu poate să-şi îndrepte coloana.

 

PIEPT : 

Senzaţie de fierbinţeală la nivelul pieptului.

SENZATIE DE ULCERATIE SUB STERN .

Durere în piept cu extindere la umeri, agg de baut lichide reci.

 

EXTREMITATI: 

-         ERUPTII la nivelul plicilor articulaţiilor; între degete, în jurul unghiilor.

-         AMORTEALA A PICIOARELOR SI BRATELOR .

 

SOMN :

 

Insomnie de la mancărimi intolerabile. Tresare uşor.Vise cu imagini vii care continuă şi după ce se trezeşte.

 

TRANSPIRATIE:

 

- Fierbinte. 

- Mirosul este intolerabil.

- Transpiră abundent, de la cel mai mic efort (Tub, Calc, Sulphur) şi noaptea.

 

PIELE : 

- Aspect murdar, foarte uscată sau grasă, uleioasă.

- ERUPTII de orice fel: eczemă, acnee, psoriasis. Cruste peste tot. Pustule langă unghiile degetelor ; scabie ; păduchi recurent ;

- MANCARIME chiar şi fără erupţie, CARE DA NASTERE DISPERARII : agg. NOAPTEA, LA CALDURA, LA CALDURA PATULUI, amel. de aer rece.

- Se scarpină pană sangerează sau pană la rană vie. (Skin itching –scratching- bleeds; must scratch until : Psor, Graph, Med, grd 2, ARS grd 3); (raw;must scratch until it is: Graph, Petr grd 3; Sulph, Psor grd 2).

De multe ori leziunile de grataj seamănă cu cele de scabie iar dg. Dif. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale).

- ganglioni măriţi; glandele sebacee secretă excesiv ( piele grasă).

- veruci, furuncule.

 

MODALITATI: 

- agg. AER RECE, FRIG, CURENTI DE AER, INAINTE DE FURTUNI, CAND POSTESTE, noaptea,haine de lană, schimbări de vreme, căldura patului, carne de porc.

- agg. de ERUPTIILE SI ELIMINARILE SUPRESATE.

- agg. de mişcare, plimbări.

- amel. de căldură, cand se îmbracă călduros (chiar şi vara ar purta pardesiu sau căciulă). Seamănă cu vagabonzii aceia care miros puternic, nespălaţi şi cu căciulă pe cap în mijlocul verii.

- amel. stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în linişte, de stat întins în general ; amel de odihnă şi cănd stă în casă.

- amel cand mănancă ; cand are epistaxis ; de transpiraţia abundentă ;

 

REMEDII COMPLEMENTARE :

Sulph, Tub. Bac, Sep.

 

REMEDII SIMILARE:

Sulph, Tub, Ars, Graph, Aur, Chin-s, Mez, Petr, Sil.

 

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

Diagnosticul diferenţial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului că pacientul Psor. este foarte friguros şi vrea să se îmbrace gros chiar şi vara, în timp ce pacientul Sulphur este predominant călduros.

H.C. Allen mai menţionează că Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine selectate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur), şi de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat şi nu acţionează.

 

Comparatii:

-         Ars: anxietate cu nelinişte şi prostraţie; teamă pentru viitor, frică de sărăcie, foarte friguros, eczema

-         Sulph: boli de piele cu prurit intens, apetit crescut, insomnie, anxietate.

-         Calc : disperat că nu se va mai însănătoşi, anxietate pentru viitor, teamă de sărăcie, friguros, boli frecvente.

 

Clinică:

      Probleme ale pielii, ECZEMA, ERUPTII , MANCARIME,

Acnee, Adenopatii, Alergii, Astm, Dureri de spate, Enurezis, Furuncule, Cancer (- prostată-  grd 2, Sulphur grd 2, Thuja grd 3, Con grd 3), Constipaţie, Cholera Infantum, Dispepsie, Diaree, Debilitate, Efecte post difterie, Gonoree, Sifilis (inclusiv terţiar), Gripă, Amigdalite, Febra fanului ,Hemoragii, Hemoroizi, Impotenţă, Leucoree, Migrene, Oftalmie, Otoree, fetidă, Scabie, Sciatică, Disfuncţii splenice, Paduchi, Disfuncţii hepatice.

 

-In practica lui Clarke, Psorinum a vindecat mai multe cazuri de ˝boala fanului˝ decat orice alt remediu. ( deoarece multe cazuri se dezvoltă pe o constituţie psorică şi cand aceasta este vindecată, alergenii nu mai au nici un efect).

 

-Polipi nazali au fost vindecaţi cu Psor. atunci cand simptomele generale indică remediul.

- Psor.  a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedată de înceţoşarea vederii sau de vederea cu puncte negre.

 

                                       CAZURI

1.    Domnişoara N. în varstă de 20 ani a avut o erupţie la plicile articulaţiilor cotului şi a genunchilor, uscată, solzoasă cu mici vezicule în jurul marginilor înroşite, care dispărea în întregime vara şi reapărea iarna. Mancărime violentă, agg de căldura patului şi de scărpinat. Psor 50M, 2 doze la interval de 6 săptămani au vindecat cazul.

 

2.    Hawley raportează un caz de cholera infantum cu scaune foarte subţiri şi apoase, cu coloraţie verde murdar şi miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. Copil foarte iritabil nedormit de 2 zile şi două nopţi. S-a administrat Psor. 50M 1 doză dizolvată în apă. In 2 ore copilul a adormit şi în a 4-a zi era complet vindecat fără a se mai repeta remediul.

3.    Bernard H – raportează un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipaţie încă de la naştere, cu durata de 3-4 zile, datorate unei inactivităti a rectului. In a 4-a zi defecaţia era foarte dureroasă ceea ce făcea ca pacientul să-şi micşoreze efortul pe cat posibil.

In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH. Scaunul a fost o singură dată fără dureri apoi constipaţia a revenit.

I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung, dar în aprilie 1834 totul era ca la început.

Psorinum 30 CH a adus vindecarea totală.

 

4.    Domnişoara C, în convalescenţă după febră tifoidă şi-a pierdut total pofta de mancare. Psor (200 CH) a făcut-o să-şi redobandească un apetit sănătos.

5.    Domnul P, 50 ani se plangea doar de slăbiciune, poftă de mancare absentă şi transpiraţie de la cel mai mic efort (se regăseşte în gradul 3 şi la Sulph, Tub, Calc, Graphites).  Psor (30 CH) a vindecat rapid cazul.

6.    Dl X, 21 de ani, a fost obligat să alerge într-o zi pană aproape de epuizare. Deşi puternic şi sănătos, de atunci a devenit uşor fatigabil, transpiră la cel mai mic efort, dureri severe în partea dreaptă a corpului, agravate de tuse,de ras şi de mişcare. Extremă lentoare a minţii (dullness), ameliorată de epistaxis. Durere de cap precedată de vedere înceţoşată (negură în spatele ochilor).  Psor 30CH a vindecat cazul.

7.    Dl C, 43 de ani, ipohondru şi cu iritabilitate de 9 luni; a trebuit să renunţe la afaceri; are depresie mentală şi senzaţie de discomfort marcat la nivelul capului; se gandeşte că nu o să se mai facă bine niciodată, şi-a pierdut orice speranţă; nu se poate concentra la afaceri; pare confuz. Prezintă amorţeală a picioarelor şi braţelor, mai acc. pe stanga, agg. în pat, cu furnicături şi usturimi la nivelul scalpului şi membrelor. Limbă acoperită cu un strat alb. Transpiră foarte uşor la efort şi uneori noaptea şi şi-a pierdut din memorie. Psor CH 200 a ameliorat mult şi l-a ajutat să revină în afaceri.

 

Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca şi toate celelalte remedii

numai pe baza simptomelor pacientului şi nu doar pentru constituţia psorică propriu zisa.

 

BIBLIOGRAFIE :

-         George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy – The Esalen Conferences 1980).

-         Murphy R. ( Homeopathic Remedy Guide). 

-         Phatak S.R. (Materia Medica of Homeopathic Medicines).

-         Morrison R. (Materia Medica).

-         RADAR key notes.

 

**  **  **

 

 

 

MATERIA MEDICA: SULPHUR IODATUM

Dr. Atena Ioana Antonescu - Note de curs  27 - 28 ianuarie 2007

 

 

SULPHUR IODATUM

 

  • Sulphur iodatum – Sul-i.

  • Sulfura de iod – aspect macroscopic – pulbere cristalină, de culoare cenuşiu închis, negricios.

  • Sulfur-ul « blând », corespunzând miasmei tuberculinice.

  • Combinaţie între Sulf şi Iod

  • Combinaţie între două remedii cu acţiune profundă, ambele calde, Sul-I prezintă  intoleranţă pronunţată la căldură, cu  ameliorare la rece (iarna)

  • Tropism : piele (erupţii pustuloase, eczema umede, prurit), mucoase (secreţii abundente, prelungite), sistem ganglionar, vascular (bufeuri, congestie cefalică, pletoră)

Caracteristici:

  • Boli de piele persistente, specific : foliculita bărbii, acnee.

  • « erupţie pustuloasă buză superioară »

  • « eritem al bărbiei »

  • Acnee supurată

  • Eczemă acută, « zemuindă » - keynote « roşu închis, edem, zemuindă, prurit intens »

  • Hipertrofie nedureroasă a glandelor, cu infiltrarea ţesuturilor, induraţie şi îngroşare postinflamaţie.

  • Slăbiciune, ca după gripă.

  • Prostaţie, slăbit.

  • Senzaţie de căldură arzătoare intern, cu răceală externă.

  • Secreţii acide, gălbui.

  • Degetele devin albe, insensibile

  • Supuraţie- favorizează reabsorbţia

Mental

  • Evită efortul (teamă de efort).

  • Nehotărât. Grăbit, agitat, trist. Incapabil de muncă. Speriat la trezire. Agitaţie noaptea. Tresare la trezire.

Cap

  •  Senzaţie: părul este ridicat (erect).

  •  Ca şi cum este strâns din lateral de o menghină

  • Durere : > asfinţit. Laterală & vertigo.

  •               < prinderea părului, ajunare, înainte şi în timpul menstrei, cameră încălzită.

Vederea

  •   Zigzag-uri.

Nas

  •  Mucus verde în narine. Excoriaţia nărilor. Simţul mirosului acutizat.

 Faţa

  • Parotide hipertrofice post-parotidită. Erupţie papulară. Acnee supurată.

Gură

  • Limba îngroşată, « glazurată », după inflamaţie. Uscată.

Dinţi

  • Senzaţie de dinţi moi, acoperiţi cu puf moale.

Gât

  • Uvula şi amigdalele mărite şi roşii. Edemaţiate. Durere, uscăciune la deglutiţie.

  • Hipertrofie cronică a amigdalelor

 

Mâncare, băutură

  • Apetit crescut la copiii cu scădere în greutate (marasmus)

  • Durere de cap agravată ajunând. Anorexie. Sete.

  • Dorinţă pentru: acru, murături, limonadă.

Stomac

  • Senzaţie de tremurătură în epigastru, la efort.

  • Căldură în epigastru. Gol în epigastru.

  • Abdomen

  • Ganglioni mezenterici măriţi.

Rect

  • Constipaţie refractară. Scaun galben deschis, urât mirositor. Căldură şi prurit anal, flatus, hemoroizi.

Urinar

  • Urină purulentă, cantitativ redusă, nisip maro. Miros de zmeură. Stricturp post-gonoree, micţiune dureroasă, cu jet  spiralat.

 

Genital

Bărbaţi: durere surdă, prostată. Arsură la capătul distal, penis.

  • Hidrocel la copii.

Femei

  • menstre – neregulate. Leucoree abundentă, agrav înainte şi după menstră.

Respiraţie

  • Asmatică, raluri, sufocantă.

  • Astm alergic cu strănuturi, catar

 

Tuse

  • Spasmodică, agrav dimineaţa

  • Spută verzuie, purulentă, abundentă, vâscoasă, galbenă. (Kali-bi.)

Torace

  • Senzaţie de constricţie, pleurezie.

  • Erupţie cutanată

 

Inimă

  • Senzaţie de căldură (Rhod.)

  • Durere sfredelitoare, asociată cu dispnee. Palpitaţii

Membre inferioare

  • Tălpile sunt dureroase, cu senzaţie de arsură când stă în picioare. (Merc., Carb-v)

  • Labele transpirate şi reci noaptea, în pat.

 

Somn

  • Somnoros ziua, neastâmpăr noaptea / (Staph). Somn neodihnitor, doarme cu gura deschisă, se trezeşte speriat.

 

Vise : Confuze

 

Piele

  • Prurit – urechi, nas, uretră

  • Pustule – gât.

  • Acnee.

  • Pruritul de “bărbier”.

  • Lichen plan. Erupţie pruriginoasă antebraţe. Eczemă acută, cu pielea de culoare rosu închis, edem şi prurit sever.

  • Părul de pe membre stă ridicat (Irid-met)

 

Modalităţi

  • Agravare: Efort, chiar minim. Căldură. Intins pe partea dreaptă. Înainte de furtună. Noaptea. La aplecare.

 

  • Amelioare : aer rece, ortostatism, expectoraţie, iarna

 

Tipologie

Copii – slabi, agitaţi, se mişcă cu grabă, însă obosesc repede

  • Sunt călduroşi, prezintă facies adenoidian, cu roşeţi localizate după efort/emoţie

  • Clinic: poliadenopatii, frecvent laterocervicale, dure – “mătănii”, vegetaţii adenoidiene şi/sau hipertrofie amigdaliană.

  • Amigdale: mărite, criptice, cu depozite de fibrină

  • Transpiră uşor, mai ales la cap şi mai ales noaptea

  • Clinic : hidrocel.

Adultul  - călduros, senzaţia de căldură internă, transpiră uşor, iese la aer şi răceşte (!)

  • Nelinişte interioară, pare mereu grăbit.

  • Are senzaţie de căldură internă concomitent cu cea de răceală externă. Nu suportă căldura, iar mişcarea (încălzeşte !) îl agravează, deşi o doreşte ca urmare a neliniştii interioare.

  • Secreţiile sunt acide (leucoreea, transpiraţiile…)

  • Pielea sensibilă, uscată, cu tendinţă la supuraţie (pustule, abcese, furuncule)

Patologie : tendinţe tuberculinice : cataruri simple – pneumonii, pleurezii, tuberculoză.

 

  • Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod), cu stare de slăbiciune-oboseală generală mai accentuată la 11 am (Sulf)

  • Frecvent copil / adolescent, uneori adult cu stare pronunţată de slabiciune

  • Dorinţă puternică de aer proaspăt (Iod),  însă răceşte uşor

  • Senzaţie de căldură.  Picioarele ard (Sulf), însă în pat sunt reci (dg. dif. Sulf)

  • Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple.

  • Rinofaringite, otite recurente

 

  • Bronşită cu tuse violentă, asfixiantă – acumulare mucozităţi vâscoase, dificil de eliminat

  • Eczemă cronică, mai ales umedă, pruriginoasă, agrav. la căldură

 

  • Acnee a spatelui şi frunţii

  • Modalităţi

§         Agravare :            căldură

                                                            Dimineaţa, spre 11 am

 

§         Ameliorare :         aer proaspăt

                                                            Expectoraţie

Complementare :

  • Acut :

                                    Phosphorus tri iodatus,                                             

Arsenicum tri iodatus,

                                    Pulsatilla

  • Cronic :

                                    Silicea,

                                    Natrum muriaticum,

                                    Aviare,

                                    Tuberculinum

  • Clinic : Acneea punctata (chiste retenţie glande sebacee – puncte albe), eczemă acută (cu exudat abundent) , pruritul de “bărbier”. Urechi, acufene. Gonoree. Rinită alergică. Gripă. Rinichi, dureri. Lichen plan. Buză superioară, erupţii. Parotidă, hipertrofie. Prostată. Scalp, usturimi. Coloană vertebrală, slăbiciune. Uretră, strictură. Limbă, îngroşare. Amigdale, hipertrofie cronică.

 

Addenda

Albert Einstein

Epistemiologia (teoria) fără legătură cu ştiinţa (experiment) devine vorbă goală; ştiinţa fără epistemologie este, în măsura în care ea poate fi concepută ca atare, primitivă şi încurcată”

 

  • Remediile sunt descrise în materia medica, tabloul lor este acceptat ca fiind solid. Însă, cu cât reflectăm mai mult, cu atât ne dăm seama că aceste tablouri sunt doar aproximări ale imaginii complete. Un nou prooving poate schimba descrierea care există în literatură, însă nu va modifica în vreun fel remediul care rămâne neschimbat. Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de clarificare şi completare a tabloului de remediu.

 

Primul pas este experimentarea / proving (pentru mulţi este şi ultimul!).

Următorul pas – aplicarea practică – verificarea clinică, adică vindecarea

Al treilea pas: compararea şi clasificarea remediilor.

 

Clasificarea este primul pas real spre ştiinţă şi elaborarea unei teorii. Este un pas esenţial, fără de care toată informaţia existentă rămăne neconectată. Există în comunitatea homeopată credinţa că o clasificare este imposibilă şi că aceasta ar duce la false concluzii. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag. 140 din Organon, fiindu-i teamă de speculaţii (Epistemiologia fără legătură cu ştiinţa (experiment) devine vorbă goală), însă Einstein arată clar că opusul este la fel de rău. Ştiinţa care se prezintă doar ca o colecţie de date, fără a lua în considerare teorii privitoare la ele este primitivă şi greoaie. Duce la o adunătură de date din care nu mai poţi deosebi capul de coadă. Nu mai vezi pădurea de copaci. Acesta este cazul medicinei, cu întreaga sa colecţie de boli şi medicamente, însă acelaşi lucru poate fi spus şi despre Materia medica homeopată. Pentru a progresa ca ştiinţa, homeopatia are nevoie să treacă la treapta de clasificare şi elaborate de teorii.

Un pas important în dezvoltarea tabloului remediilor este de a le găsi un sens. Acest lucru a fost făcut deja: esenţa descrisă de Vithoulkas, psora primară a lui Masi, senzaţia vitală a lui Sankaran. Ţinta este să fie găsit simptomul de bază din care pot fi deduse toate celelalte simptome, întregul tablou. Acest proces presupune că există o ordine, că simptomele nu sunt întâmplătoare. Prezumţia de ordine este una din cele două presupuneri care stau la baza ştiinţei. Einstein avea o “puternică convingere privind raţionalitatea universului”, anume în natură şi deci şi în tabloul remediilor. Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adevărul acesta, anume că există o structură în tablul remediilor.

(Jan Scholten, Introducere la lanthanide)

 

 

**  **  **

 

 

top

 

================================

 

Verificare si procesare: Dr. Ioan Teleianu